Bulevardul reginei din Constanţa - locul de promenadă, de ocheade, conversaţii şi intrigi discrete, la începutul secolului XX
0
Bulevardul reginei a apărut pe harta Constanţei în anul 1879. De regulă, străzile principale luau numele alteţelor regale sau marilor oameni ai epocii. Cea mai frumoasă stradă a oraşului nostru s-a numit Bulevardul Regina Elisabeta.
„Pe ţărmul mării, între farul vechi şi viitoarea catedrală s-a deschis în 1879 Bulevardul Elisabeta“, informează colonelul Ionescu Dobrogianu. Dar iată ce frumos se scria despre acest loc: „El este prelungit într-un fel de stradă a inelului Ringstrasse del Viena, mai mic însă cu plantaţiuni noi pe ambele laturi şi splendid iluminat, iar pe tot parcursul lui sunt aşezate bănci moderne“, aflăm din cartea Doinei Păuleanu intitulată „Axa est – vest. Constanţa – istorie şi dinamică interculturală“.
Bulevardul era locul de promenadă, de etalare a toaletelor, de ocheade, conversaţii şi intrigi discrete, prilejul de întâlnire şi apropiere pentru vizitatorii strânşi vara la Constanţa din toată lumea.
„Bulevardul e măturat, spălucit, gata a primi pe gentilele baigneuses cari, în costume simple, dar cu gust, se îndrumează spre halta Ovidiu“, scria, la rândul său, Barbu Ştefănescu Delavrancea despre strada de la malul mării.
Pentru lucrări edilitare de o asemenea anvergură era nevoie de planul oraşului, care se afla la Constantinopul. Primăria l-a delegat pe consilierul Hafuz Regep, şeful comunităţii turce, pentru a procura în 1879 planul oraşului, cu dependinţele sale, precum şi registrul bunurilor imobile ale oraşului.
Suma cheltuită pe care primarul adresant Antonio Alexandridi a trimis-o spre avizare consiliului local a fost de 377 franci.
Bulevard lărgit
După anul 1900 era nevoie de lărgirea bulevardului, lucru care s-a votat în unanimitate în şedinţa Consiliului Comunal prezidată de primarul Cristea Georgescu pe data de 27 mai 1903.
Planurile pentru această lucrare majoră au fost realizate de serviciul Portului Constanţa şi de inginerul Anghel Saligny şi de ajutoarele sale, care au colaborat cu arhitectul Daniel Renard, proiectantul Cazinoului, ne spune arhitectul Radu Cornescu.
Această lucrare, precum şi fundaţiile Cazinoului, au fost realizate tot de Serviciul Portului Constanţa.
Pe digul farului verde, între apă şi cer, Regina Elisabeta şi-a construit şi un cuib, de unde ura vapoarelor „Drum bun“. Echipajul se aduna pe punte şi o saluta pe regină.
În anul 1909, data oficială de inaugurare a Portului Constanţa, în semn de omagiu pentru familia regală, constructorii portuari au ridicat în anii 1909 – 1910 clădirea Pavilionului Regal. Era o construcţie de lemn, cu o terasă acoperită cu o prelată, mai mult decât modestă, amplasată pe un picior din piatră şi beton şi susţinută de console metalice.
Evenimentul care a marcat, în cea mai mare măsură, istoria Pavilionului Regal, l-a constituit vizita ţarului Nicolae al II-lea şi a familiei sale la Constanţa, în iunie 1914. Înalţii oaspeţi, care veneau „să şteargă vechea jignire de la 1877 – 1987 până azi ce nu încetase a-l ustura pe regele Carol şi să întărească noua înţelegere dintre Rusia şi România“ au fost întâmpinaţi de întreaga familie regală română, de membrii guvernului şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.
Când yachtul imperial Standard a intrat în port, „regele şi regina, cu părul ei alb şi cu lungile ei veşminte albe, semănând cu o preoteasă din Grecia antică, sunt în pragul pavilionului şi răspund la salutul ţarului şi al familiei imperiale ruseşti“.
Vă mai recomandăm:
Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav
Se încarcă comentariile...
