Avertismentul ornitologilor. Plasticul a ajuns până în cuiburile de berze: „Am găsit cuiburi cu sfori, plase şi pungi de plastic“

Plasticul a ajuns şi în cuiburi FOTO SOR

Ecologiştii dezvăluie faptul că resturile aruncate neglijent şi depozitele de gunoi sunt o sursă de deşeuri care ajung frecvent în cuiburi.

Prin aplicaţia „Uite, Barza!” au fost introduse peste 200 de cuiburi în baza de date a Societăţii Ornitologice Române (SOR), pe site-ul berzeleromaniei.sor.ro. Mai mult de atât, pe data de 8 iulie 2019 aplicaţia se afla pe locul întâi în topul celor mai populare aplicaţii din categoria Călătorii şi informaţii locale, în Google Play. Până acum, „Uite, Barza!” a fost downlodată de peste 10.000 de ori. 

Cele mai multe intrări de cuiburi recenzate (345) sunt cele din judeţul Harghita. Pe locul secund se află judeţul Constanţa (249), urmat de Tulcea (237) şi Suceava (217). Intrările de cuiburi reprezintă doar semnalările utilizatorilor de aplicaţie şi pot fi dublate - statistica oficială a cuiburilor de berze va fi gata abia după 31 iulie, când se încheie numărătoarea oficială, iar cuiburile sunt validate. 

Poveşti cu final fericit

În ziua în care a început oficial numărătoarea berzelor albe, pe 25 iunie, o echipă de la Societatea Ornitologică Română şi Centrala Ornitologică Română a inelat 62 de pui de barză în cuiburile de pe stâlpii reţelei de electricitate de joasă tensiune din judeţul Tulcea. Biologii Ioana Cobzaru, Sebastian Bugariu, Lucian Fasolă-Mătăsaru, Gabriel Chişamera şi Viorel Gavril au fost ajutaţi de tehnicienii de la E-Distribuţie Dobrogea, companie din Grupul Enel, pentru a avea acces la cuiburi. Puilor de barză li s-au amplasat câte două inele pe picior, unul metalic şi unul din plastic color, inele cu ajutorul cărora vor fi monitorizaţi pe viitor. Dar biologii au fost nevoiţi să şi intervină pentru a încerca salvarea unui pui. 

„Unul dintre puii pe care i-am inelat avea probleme serioase şi probabil lucrurile s-ar fi terminat tragic: înghiţise parţial (probabil odată cu hrana adusă de adulţi) o bucată de panglică din cuib, care era şi înfăşurată pe picior. Norocul lui a fost că l-am găsit, el probabil nu se mai putea hrăni şi ar fi murit în cuib, fie sufocat, fie de inaniţie. Am reuşit să înlăturăm cea mai mare parte din acel rest de panglică şi sperăm să fie în regulă. Gunoaiele care ajung în cuiburi pot prezenta pericole serioase pentru pui”, a povestit biologul Sebastian Bugariu. 

În alt colţ de ţară, Lucian Fasolă Mătăsaru a inelat apoi patru pui de barză din Moldova, dintr-un cuib cel puţin... inedit. La circa 30 de kilometri de Iaşi, un cuib de barză a fost dărâmat de furtună, acum patru ani. Cuibul şi puii au căzut în iarbă, iar bătrânul proprietar al curţii unde picase a luat resturile din cuib şi le-a aşezat pe şopronul lui. Adulţii care urmăreau din apropiere au continuat să îngrijească puii până aceştia au zburat, iar de atunci berzele sunt protejate în fiecare an de proprietarii şopronului. „Ştiu că poate părea ciudat, dar rar am văzut atâta dedicare şi respect pentru aceste păsări. Iniţial am crezut că doamna care îngrijea păsările se bucura din plin de prezenţa lor, dar am aflat imediat că nu. Doamna este nevăzătoare, dar chiar şi aşa a ales să protejeze berzele. Acestea nu şi-au mai refăcut cuibul de pe stâlp, ci an de an revin la aceşti bătrâni pe şopron. Dar ce este mai important, aceşti bătrâni au înţeles că puii de păsări sunt cel mai bine îngrijiţi de părinţii lor, iar noi nu ar trebui să preluăm puii din natură dacă aceştia nu sunt răniţi sau în imediat pericol”, a spus biologul SOR Lucian Fasolă-Mătăsaru. 

Gunoaiele noastre, în cuiburile lor

A doua rundă de inelări ornitologice din Dobrogea, în Tulcea, a fost realizată de Sebastian Bugariu şi de Kiss Botond. Cei doi au rămas surprinşi de ceea ce au găsit în unele cuiburi. Berzele albe sunt păsări care construiesc cuiburi mari, pe care le consolidează de la an la an utilizând materialele pe care le găsesc uşor şi, din păcate, mizeria din aşezările umane se reflectă în cuiburile de barză. Pe lângă crengi, păsările folosesc des pentru consolidarea cuiburilor, deşeuri rezultate din activitatea umană. “Resturile aruncate neglijent şi depozitele de gunoi ilegale, atât de frecvente la noi din păcate, sunt o sursă de deşeuri care ajung frecvent în cuib. Am găsit cuiburi cu sfori, plase şi pungi de plastic, am găsit diverse articole de îmbrăcăminte, saci de rafie şi alte resturi menajere. Este cunoscut faptul că păsările preiau deşeurile din apropierea cuiburilor şi le folosesc la consolidarea cuibului. Din păcate, tot mai mult plastic. Pe lângă faptul că reprezintă un indicator al poluării în zonele unde sunt verificate cuiburile, multe din aceste deşeuri sunt un real pericol pentru pui, pentru că aceştia le pot înghiţi sau pot deveni captivi încurcându-se în ele sau se pot răni”, a spus Sebastian Bugariu. 

Importanţa inelărilor şi a aplicaţiei

Acţiunea de inelare de la final de lună iunie nu este prima acţiune de acest gen a SOR şi nu este prima acţiune din Dobrogea. „În anii 2006 şi 2007 am mai avut acţiuni similare pe acest traseu, de la Tulcea la Murighiol, tot cu tehnicienii de la E-Distribuţie Dobrogea şi rezultatele au fost foarte bune. Unul din puii pe care i-am inelat noi la Murighiol a fost apoi regăsit, ca pasăre adultă, cuibărind câţiva ani la rând la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării. Un alt pui din Sarinasuf a fost revăzut ca adult în Săcele, 7 ani mai târziu. Mai sunt şi alte păsări, observate la Văcăreni sau la Letea. Exemplele acestea ne spun clar cât de importantă este marcarea cu inele color, pentru a obţine date specifice şi în timp pentru a putea avea o imagine de ansamblu a ceea ce se întâmplă cu păsările”, a precizat biologul Sebastian Bugariu.

Proiectul şi aplicaţia „Uite, Barza!” sunt dezvoltate de Societatea Ornitologică Română cu sprijinul companiilor Enel în România. Datele pe care românii le introduc cu ajutorul aplicaţiei ajută şi ornitologii, şi berzele, şi companiile de distribuţie de energie electrică. Barza îşi face cuib pe stâlpi şi unele cuiburi pot arde de la scurtcircuit, unele păsări se pot electrocuta de la contactul cu liniile electrice. Prin acest proiect de citizen science, oamenii ajută la identificarea cuiburilor care pot avea probleme. În 2019, toţi furnizorii de energie electrică vor primi statistica SOR, astfel încât să ştie unde pot interveni pentru a supraînălţa cuiburile cu ajutorul unui suport. Pentru prima oară, pe lângă firmele de distribuţie ale Grupului Enel, şi cele de aparţinând CEZ, E-ON şi Electrica vor putea interveni direct, la punct fix, pentru a ajuta berzele. 

Societatea Ornitologică Română (SOR) este cea mai importantă organizaţie independentă de conservare a păsărilor din România. Un ONG premiat, SOR lucrează pentru a proteja păsările sălbatice şi habitatele lor în România din 1990. Misiunea noastră este să ne asigurăm că populaţiile noastre unice de păsări sunt protejate, iar locurile naturale minunate ale României nu sunt exploatate şi distruse de evoluţiile dăunătoare. Dorim să îi inspirăm pe oameni să contribuie la protejarea păsărilor şi a habitatelor din România şi, cu ajutorul lor, să ne asigurăm că şi generaţiile viitoare se vor bucura de acestea.