VIDEO „Marea Neagră şi toxică“ din Cluj. Cum creşte la marginea oraşului lacul din lichide scurse din groapa de gunoi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Activistul Szakáts István atrage atenţia opiniei publice că „lacul“ de levigat de la Pata Rât s-a mărit, dar şi că „muntele de gunoi“ ar aluneca spre centura ocolitoare a Clujului. Autorităţile locale nu au găsit o soluţie, însă dau asigurări prin comunicate de presă că vor rezolva situaţia.

„Marea Neagră de la Pata Rât are acum peste 8 hectare. Suprafaţa inundată de levigat e mult mai mare decât Parcul Feroviarilor (5,3 hectare). Şi mai e o veste proastă, Muntele de gunoi alunecă spre centură“, este mesajul postat pe Facebook de activistul Szakáts István.

El atrage atenţia că lacul de levigat - lichid toxic ce se scurge din deşeurile depozitate în rampa provizorie de gunoi a Clujului - s-a mărit.

Rampa provizorie de deşeuri a Clujului a fost în centrul atenţiei în ultimele luni şi prin numărul mare de incendii care au avut loc, dar şi prin faptul că din muntele de gunoi“ se scurge un lichid toxic numit levigat încă din vară, iar acum e noiembrie şi autorităţile nu au găsit o soluţie.

image

Lacul de levigat de lângă Cluj s-a mărit   FOTO: Szakáts István Facebook

La scurt timp după postarea activistului pe Facebook şi preluarea informaţiilor cu poze şi video de publicaţiile locale, reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj au dat un comunicat de presă:

Consiliul Judeţean va duce la bun sfârşit închiderea şi ecologizarea rampei de la Pata Rât

În vederea unei corecte informări a opiniei publice referitor la poluarea cu levigat de la Pata Rât, Consiliul Judeţean face următoarele precizări:

Aşa după cum se cunoaşte, în cadrul procesului de închidere şi ecologizare a rampei de la Pata Rât, în data de 22 iulie a.c., a avut loc o alunecare de teren, respectiv a corpului deşeurilor, şi o poluare cu levigat a zonei adiacente. Iniţial, prin hotărârea nr. 9 din 08.09.2017, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi toate celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu au apreciat situaţia ca fiind una de urgenţă şi că pentru remedierea acesteia se impun a fi luate de Consiliul Judeţean o serie de măsuri în regim de maximă urgenţă.

Ulterior, prin hotărârea nr. 15 din 19.10.2017, acelaşi Comitet pentru Situaţii de Urgenţă s-a răzgândit şi a decis nu numai că nu se impune declararea stării de alertă ci, mai mult, că nici măcar nu s-a dovedit existenţa unei situaţii de urgenţă?!? Întrebarea ar fi: de ce oare s-a mai constituit CJSU, dacă nu era o situaţie de urgenţă, câtă vreme, potrivit legii, acesta se constituie doar în astfel de cazuri?! În plus, Consiliul Judeţean Cluj semnase deja în data de 16.10.2017 contractul de închiriere a unei staţii de osmoză inversă menită să rezolve problema poluării.

Până la sfârşitul acestei săptămâni va fi finalizată expertiza care va indica cu exactitate cauzele alunecării şi va stabili măsurile care se impun.

Având în vedere că instituţiile competente, membre ale CJSU, inclusiv Garda de Mediu, Agenţia de Mediu, Apele Române ş.a.m.d. apreciază că nu s-a dovedit situaţia de urgenţă, Consiliul Judeţean va continua, conform contractului de finanţare cu fonduri europene, respectiv a contractului de lucrări încheiat cu antreprenorul, procesul de închidere şi ecologizare a rampelor neconforme de deşeuri din judeţ, inclusiv a celei de la Pata Rât.

În contextul în care Apele Române susţin că nu e vorba de o poluare accidentală ci de una continuă şi istorică ce datează încă din anii 2000, se pune întrebarea de ce Apele Române nu au luat măsuri concrete în tot acest interval? În acelaşi timp, care sunt măsurile pe care le-au impus fostului administrator al rampei pentru a se stopa această poluare, respectiv pentru a se înlătura efectele ei? Asta, întrucât Consiliul Judeţean a preluat rampa de la Pata Rât, în vederea închiderii, la jumătatea anului 2015. Mai mult, în poziţiile publice exprimate, Apele Române afirmă că autorul poluării e Consiliul Judeţean deşi nu există nicio expertiză care să stabilească poluatorul, cauzele şi responsabilii.
Având în vedere situaţia existentă, Consiliul Judeţean va solicita implicarea tuturor autorităţilor centrale cu atribuţii în domeniu, respectiv Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne, Garda Naţională de Mediu, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Administraţia Naţională Apele Române. ş.a.m.d.”.

 

Cum a apărut lacul de levigat

În cursul lunii iulie, circa 100 de litri pe secundă de levigat - lichid toxic provenit de la un depozit de deşeuri - s-au scurs într-un pârâu aflat în zona Pata Rât, din cauza unei alunecări de teren care a antrenat şi câteva tone de gunoi. 

Pe 8 septembrie a avut loc o şedinţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, convocată  de prefectul judeţului, Aurel Cherecheş. Acesta a cerut repreznetanţilor CJ Cluj să ia măsuri urgenţe legat de situaţia creată la Pata Rât.

„Sunt circa 6.000 de mc de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor – n. r.), un lac pe 3 hectare, plus o altă cantitate care se scurge pe albia pârâului Zăpodie, secată momentan. Este un fenomen de poluare masivă a acestui pârâu, cu impact asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Analizele de laborator au înregistrat depăşiri ale unor substanţe toxice care sunt foarte periculoase pentru mediu şi sănătatea populaţiei, dacă oamenii ar intra în contact cu ele. (...) Dacă trece iarna peste lacul respectiv de levigat, cu siguranţă vom avea o situaţie de urgenţă“, declara, pe 8 septembrie, prefectul Clujului, Aurel Cherecheş, citat de Mediafax.

Potrivit sursei citate, în cadrul aceleiaşi întâlniri s-a precizat că analizele de laborator indică depăşiri ale limitelor admise la anumite substanţe - de 750 de ori concentraţia admisă la azot amoniacal şi de 12,8 ori la cloruri.

La o lună distanţă, pe 5 octombrie, reprezentanţii Consiliul Judeţean Cluj au trimis un comunicat în care reluau motivele pentru care s-a cerut starea de alertă la Pata Rât. Iar studiile geo dispuse de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă au scos în evidenţă că printre cauzele ce au dus la alunecări de deşeuri de la rampa veche sunt ploile, apa infiltrată şi cantităţile uriaşe de apă folosite de pompieri la stingerea incendiilor. 

În contextul acumulării rapide de apă se amintea riscul real al declanşării de alunecări necontrolabile de deşeuri, care pot afecta inclusiv centura de ocolire sud-est a municipiului Cluj-Napoca (Vâlcele-Apahida).

Ultimul incendiu la rampa provizorie de gunoi a Clujului a avut loc pe 21 octombrie. A fost al 29-lea incendiu din acest an în acel loc.

Mai puteţi citi:

Autorităţile clujene cer declararea stării de alertă la Pata Rât: printre cauzele alunecărilor de teren ar fi şi apa folosită de pompieri pentru stingerea incendiilor

FOTO VIDEO Incendiu la groapa de gunoi a Clujului. Sunt porţiuni unde focul arde mocnit şi după 12 ore. Pompierii intervin cu 4 autospeciale

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite