Sărbătoare mare în comunitatea evreiască din Cluj. „Ultima «primire de Lumină» s-a întâmplat acum 80 de ani“
0
Pe strada David Ferenc, stradă ce poartă numele fondatorului cultului unitarian creat la Cluj, se află o mică singogă unde, zilele trecute, a fost mare sărbătoare în comunitatea evreiască. Nu una religioasă prinsă în calendar, ci una de suflet: a fost adusă, după 80 de ani, o carte sfântă, Tora, tocmai din Ierusalim.
„Tora, Legea sau Cartea Sfântă. A fost dată de Dumnezeu la poalele Muntelui Sinai. Tora este şi lumină. Noi primim azi Lumina şi o punem în dulapul de rugăciuni. Este un moment de referinţă pentru noi deoarece ultima «primire de Lumină» s-a întâmplat exact acum 80 de ani“, spune secretarul comunităţii evreieşti din Cluj, Mihail Ronai, la ceremonia aducerii Cărţii sfinte de zilele trecute, de la Cluj.
Cartea la care face referire se află pe masa din faţa sa, o masă care aduce cu altarul din bisericile ortodoxe. Tora e îmbrăcată cu o catifea, de culoare albastru închis, pe care, printre mai multe cuvinte evreieşti, este scris şi „Cluj-Napoca“.Tora cuprinde două suluri mari de lemn pe care se desfăşoară o mare de litere pe o hârtie făcută, după multă trudă, din piele de viţel. Tot dintr-o astfel de piele se făceau şi documentele nobiliare şi princiare, păstrate în arhivele bistriţene, şi care valorează zeci de mii de dolari.
„Pergamentul pe care se scrie aceasta nu este unul făcut din trestie, ci din piele de animal. Scrierea se face doar de către caligrafi foarte bine pregătiţi şi curaţi la suflet şi trup. La fiecare început de paragraf, caligraful se spală, îşi spală trupul şi abia apoi începe să scrie. El trebuie să fie curat”, subliniază secretarul comunităţiii.
Cei care scriu cărţile sfinte se bucură de un mare respect în comunitate şi sunt consideraţi adevăraţi artişti. „Cărţile se scriu de mână, cu foarte mare precizie. Sunt verificate de mai multe ori ca textul să nu se schimbe niciodată, ca să se păstreze cum există de mii de ani“, spune rabinul Shmuel Zarviv, cel care a adus la Cluj această Tora.
Astfel de meşteri trăiesc în Israel şi SUA, iar o Tora necesită un an ca să fie creată după ritualurile comunităţii evreieşti.
„Primirea Torei e un moment important pentru această casă de rugăciune, înfiinţată de către hasizi (n.r. hasidismul a fost un curent inovator al gândirii şi vieţii comunităţii evreieşti, apărut în Polonia la sfârşitul secolului al XVIII-lea) veniţi din Maramureş în timpul I Război Mondial“, a mai spus Mihail Ronai.
Această Tora, a treia făcută cuşer (adică după ritual) care există în România, a fost donată evreilor clujeni de Yoram Abadi din Ierusalim la cererea rabinului Shmuel Zarviv.
De la mii de evrei la câteva zeci
Comunitatea evreiască din Cluj, una dintre cele mai mari din Transilvania, are o poveste demnă de un documentar. De la cei peste 16.000-18.000 de evrei care trăiau în inima Ardealului în 1941, conform statisticilor, figurează în actele Comunităţii Evreieşti doar în jur de 400.
„Între 9 mai şi 9 iunie 1944, toţi cei 18.000 de evrei au dispărut. Judeţul a fost golit de evrei. S-au întors circa 8-10%, iar mulţi au plecat în Israel sau pe unde au putut. Am rămas noi. La Cluj nu s-a născut de câţiva zeci de ani un evreu. Se nasc copii, dar în familiile mixte“, adaugă Ronai.
Mai puteţi citi:
Documente pe piele de viţel avortat în arhivele bistriţene
Evreii clujeni îl plâng pe Ariel Sharon: „Suntem trişti. Israelul a rămas mai sărac“
Se încarcă comentariile...
