Reacţie de milionar faţă de foşti angajaţi ai unei fabrici-simbol din Ardeal: nişte „invizibili”. Afirmaţiile lor, „vome” de campanie

Călin Buzoianu (primul din stânga), alături de profesorul Emil Racolţa şi de o fostă angajată a Feleacul. FOTO Ovidiu Cornea

Echipa din spatele Octavian Buzoianu, candidat la Primăria Clujului, a ţinut să ofere luni o replică publică foştilor angajaţi care apar într-un clip postat pe internet, în care reclamă modul în care omul de afaceri a condus fabrica după preluarea ei în 2002, finalizată cu vânzarea acesteia 6 ani mai târziu.

Fabrica de dulciuri Feleacul, înfiinţată în 1918, a fost vândută în 2008 de Octavian Buzoianu, acţionar majoritar la acea vreme, companiei Amylon din Sibiu, parte a grupului Boromir. Vânzarea a inclus cedarea tuturor mărcilor şi a liniilor tehnologice. 

Într-un clip postat acum câteva zile în mediul online, două foste angajate ale fabricii, cu câte 30-40 de ani vechime, vorbesc despre speranţele pe care şi le-au pus atunci când fabrica a fost preluată în 2002 de Octavian Buzoianu şi dezamăgirea trăită de cei aproximativ 130 de angajaţi când aceasta a fost vândută în 2008 la Sibiu. 

Iritare în rândul foştilor angajaţi

„Ne-am pus toate speranţele în dânsul, că va prospera Feleacul, va merge din bine în mai bine. Dar, din păcate, cu cât a fost entuziasmul de mare, cu atât a fost eşecul de mare”, a declarat Lucia Lup, fostă şefă de sindicat a fabricii. Oamenii s-au declarat nemulţumiţi de faptul că nu au avut şansa de a munci până la vârsta de pensionare şi că noua conducere nu le-a oferit posibilitatea de a-şi răscumpăra acţiunile cumpărate anterior, deşi le promisese acest lucru.

„Un asemenea om care ne-a promis foarte mult timp nu merită şi n-ar putea să conducă Clujul. Nu merită. Nu merită, că numai promite. Şi acuma cum ne-a promis nouă la Feleacu. Deci nu e pentru oameni. Nu a fost şi nu va fi niciodată”, declara şi Ibrany Eva, care a muncit aproape 40 de ani în Feleacul.

Scădere de producţie

Călin Buzoianu, fratele canddidatului la Primărie şi administrator al Felinvest, noul nume al companiei Feleacu, a organizat luni o conferinţă de presă pentru a oferi o replică cu privire la filmuleţul amintit. La eveniment a fost prezent şi profesorul Emil Racolţa, fost director general al fabricii în anii ’90, revenit în întreprindere în 2002, dat şi o fostă angajată a fabricii, căreia nu a vorbit aproape deloc.

“Am lucrat la Feleacul din decembrie 1980 şi am parcurs toate etapele profesionale. În perioada februarie 1990 – aprilie 1998 am fost director al fabricii.  După cum s-a întâmplat în general, producţia a scăzut după revoluţie. În 1996 se produceau peste 6.500 de tone produse zaharoase, iar în 1997, când a fost un an prost, 5.700 de tone. În 2002 m-a rechemat domnul Buzoianu, în ideea de a face o echipă prin care să scoatem fabrica din situaţia în care ajunsese, cu o producţie de doaar 500 de tone. Am crescut apoi producţia, la 900 de tone şi apoi la peste 1.000 de tone”, a explicat Emil Racolţa.

Vânzare către Amylon

Călin Buzoianu, în prezent administrator al Felinvest, noul nume al Feleacul, a explicat că producătorul de dulciuri, cu o cifră de afaceri de circa 2,5 milioane de euro, nu a reuşit să mai depăşească o anumită cotă de producţie şi putea ajunge pe profit doar în 50 de ani, chiar dacă s-a vechiculat şi o altă variantă, a reorganizării activităţii la Jucu. 

“Singura variantă fezabilă a fost vânzarea către o companie din grupul Boromir, unde brandul există şi astăzi, care avea o altă penetrare pe piaţă”, a declarat Buzoianu. El a ţinut să menţioneze că după vânzarea liniilor tehnologice şi a brandurilor către Amylon angajaţii permanenţi concediaţi ar fi beneficiat de câte 12 salarii compensatorii. Mai mult, o parte din aceştia ar fi lucrat la Cluj până acum 2-3 ani, când ar fi fost demolată şi ultima secţie de pe strada Henri Barbusse, unde a început dezvoltarea unui proiect imobiliar. 

"Nişte invizibili"

În acest context Buzoianu s-a arătaat deranjat de afirmaţiile din clipul amintit şi a recurs la apelative dure: “M-am simţit extrem de jignit şi lezat de aceste... vome, dacă e să folosesc cuvinte mai dure, care se lansează. Aşa e în campanie unde nivelul de educaţie este scăzut, eu accept la Ialomiţa, dar vorbim de o urbe cu peste 30% intelectualitate medie, cu studii superioare. Respectivii sunt invizibili într-o urbe ca şi Clujul. Lucrurile au urmat cursul normal al lor, un curs nenormal era să aduc 5 milioane de acasă ca să-i fac la doamna Lup statuie”, a declarat el.

Chiar dacă a admis că atât vânzarea Feleacul către Amylon cât şi relocarea Ursus – unde fratele său a fost director general în anii ’90 s-au făcut din considerente de profitabilitate, Buzoianu a ţinut să recurgă laa argument eco, sau de raportare la evoluţia economic internaţională:

„În viziunea modernă, în viziunea post industrială modernă a unui oraş care se pretinde şi se vrea altceva decât o chestie îmbâcsită de început de secol XX, acest tip de producţii nu prea îşi au locul, producţii poluante, fonic, olfactiv”, a declarat el. 

Amintim, după preluarea de către Octavian Buzoiaanu a abricii Feleacul unul din spaţiile de producţie – inactive déjà la acea vreme, a fost transformat în hotel de 5 stele – Opera Plaza, liniile tehnologice de acolo fiind mutate în amplasamentele de pe strada Henri Barbusse. Felinvest a demarat în 2008, după vânzarea Feleacul către Amylon, un proiect imobiliar concretizat până acum într-o clădire de birouri, ce va fi continuată cu blocuri de apartamente.

Prezentat drept candidat independent Octavian Buzoianu este susţinut în cursa la Primăria Cluj-Napoca de PSD, ALDE şi PNŢCD.