„Prinţul Negru al Ţării Româneşti“. Cercetătorii din Cluj, Iaşi şi Bucureşti dezleagă misterul unui voievod îngropat la Curtea de Argeş

„Prinţul Negru al Ţării Româneşti“. Cercetătorii din Cluj, Iaşi şi Bucureşti dezleagă misterul unui voievod îngropat la Curtea de Argeş

Voievodul necunoscut îngropat la Curtea de Argeş, despre care se spunea că ar fi Vlaicu Vodă    FOTO: Proiectul GENESIS, Adrian Ioniţă

Cercetătorii susţin că voievodul îngropat la Curtea de Argeş ar putea fi unul dintre fiii lui Basarab I. Ar fi murit la circa 40 de ani, între 1340-1350, ar fi avut ochii, părul şi tenul închise la culoare şi ar fi fost catolic. Rămân un mister de ce mormântul acestuia a fost atât de ascuns şi ce semnifică inscripţia de pe un inel găsit în mormântul său, inel similar ca aspect cu cel al Prinţului Negru al Angliei, contemporan cu domnitorul român.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cercetătorii români rescriu istoria şi spun că sub Biserica de la Curtea de Argeş ar putea fi înmormântat unul dintre fiii lui Barasab I, şi nu, cum se credea până acum, unul dintre nepoţii lui Basarab - Vladislav I/Vlaicu Vodă (1364-c. 1376) şi  Radu I (c. 1376-c. 1383). Bărbatul îngropat acolo ar fi avut circa 40 de ani, nu mai mult de 1,70 metri înălţime, ochi, păr şi ten de culoare închise. Dinspre mamă ar fi avut origini germanice sau nord-indiene şi nu cumane, cum susţin unii istorici români.

„Defunctul a decedat cu puţin timp înainte de ridicarea Bisericii Argeş II (n.r. cum numesc istoricii biserica de astăzi), ridicată cel devreme pe la 1350. El a fost înmormântat în Biserica Argeş I care datează din anii 1230-1260 (n.r. Biserica I este biserica peste care a fost construită actualul lăcaş) şi e vorba, cel mai probabil, de unul dintre fiii nenumiţi ai lui Basarab I, amintiţi într-un document din 1335. Nu au apărut elemente care să îl lege în plan genetic pe defunct de comunităţi sau indivizi de origine cumană“, afirmă cercetătorul clujean, Alexandru Simon, co-autor al studiului prezentat.

Acestea au fost concluziile evidenţiate, zilele trecute, într-o conferinţă la Academia Română, moderată de Alexandru Vulpe.

Domnii români, „ţărani înstăriţi care împărţeau dreptatea de pe prispă“

„Mormântul 10 (n.r. unde a fost îngropat bărbatul) de la Curtea de Argeş este cel mai simplu şi cel mai profund mister din istoria medievală a românilor. Nici al ungurilor, nici al cumanilor, nemaidorit de semenii săi deoarece în el odihnea un român roman“, afirmă Alexandru Simon.

Acesta (foto dreapta) este cercetător la Academia Română, Centrul de Studii Transilvane din cadrul UBB, Centrul pentru Studierea Populaţiei), co-autor alături de Adrian Ioniţă (Academia Română, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, Bucureşti) şi Beatrice Kelemen (Universitatea Babeş-Bolyai, Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano Ştiinţe) al recentului studiu asupra mormântului de la Curtea de Argeş.

Simon mai spune că înainte de descoperirea mormântului 10 se credea  că domnii români au fost, la începuturi, „nişte ţărani mai înstăriţi care împărţeau dreptatea de pe prispă“ şi că lucrurile s-au schimbat după 1920, când s-a săpat pentru prima dată acolo.
Metodele folosite de cercetători ca să răspundă întrebării pe care istoricii şi-o pun de mult timp legat de cine este îngropat la Curtea de Argeş au fost cele de ADN  şi Carbon 14. 

Cine e îngropat acolo?

Cercetătoarea Beatrice Kelemen (foto dreapta) spune că în 2012 s-au recoltat trei probe biologice de la bărbatul îngropat în mormântul 10 - un os de la picior, o falangă şi o măsea. Osul şi falanga  au fost folosite pentru analiza de Carbon 14 la Miami (Beta Analytic, locul unde s-a făcut testul), iar din măsea a fost extras ADN-ul . Segmentele alese de ADN din cromozoni au fost „citite“ în Coreea.

„Extracţia şi amplificările ADN au fost efectuate de către mine şi doctoranda Ioana Rusu în laboratorul nostru de la Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Ştiinţe“, susţine cercetătoarea.

De ce a fost ascuns mormântul?

Ce e interesant e că mormântul  defunctului de la Argeş a fost ascuns, dovadă sunt numeroasele straturi de pietriş de deasupra mormântului. Din asta, istoricii deduc că bărbatul înmormântat acolo este probabil unul din fiii lui Basarab I de care nu trebuia să se mai ştie.

„Mormântul 10 nu trebuia să fie vizibil în noua biserică (n.r. cea existentă acum), dar defunctul nu trebuia deranjat, ceea susţine identificarea cu un membru al familiei domneşti, care devenise indezirabil. Singura explicaţie pentru asemenea  atitudine faţă de defunctul din Mormântul 10 în contextul Bisericii Argeş II (care n-a fost terminată/ pictată complet până în anii 1360) este confesiunea sa, o confesiune care devenise periculoasă pentru stat în noul cadru ecleziastic şi politic, mai exact în circumstanţele victoriei (în final definitive) a orientării „de rit grec” asupra celeia „de rit latin”“, susţine Alexandru Simon.

Inscripţia secretă de pe inel

Acel bărbat avea toate însemnele Apusului - îmbrăcăminte şi bijuterii specifice - inclusiv un inel asemănător cu Prinţul Negru al Angliei, de aici şi modul în care istoricii români l-au branduit „Prinţul Negru al Ţării Româneşti“.
O cingătoare (pafta) găsită în mormânt şi care nu poate fi datată înainte de 1330-1340 scoate din calcul ca bărbatul îngropat să fie legendarul Negru Vodă, cel care, aşa cum spune legenda din cărţile de istorie, a descălecat la sud de Carpaţi şi a format Ţara Românească, fiind primul ei conducător.

Inelul domnitorului are o inscripţie identică (IESUS AUTEM TRANSIENS PER MEDI <UM ILCORUM IBAT>, n. r. în traducere - „Isus mergea, trecând prin mijlocul lor“), la care pe inelul de la Argeş se adaugă AL MA) şi asemănări stilistice cu cel al Prinţului Negru al Angliei, Eduard de Woodstock, contemporan cu defunctul din Mormântul 10 de la Curtea de Argeş.

Istoricii care au săpat în 1920 explică semnificaţia inscripţiei prin două ipoteze. Potrivit primeia, cele patru litere ar putea fi semnătura meşterului care le-a făcut - Alexander Magister, iar a doua ipoteză – AL MA ar corespunde lui Alexandru şi Maria.

„Inelul, cu o imagine care pare feminină pe el, ar fi fost unul de logodnă. Ipoteza pare logică şi deoarece AL MA, lecţiunea  (n. R. citirea) stabilită în anii 1920, este inscrisă cu caractere cursive şi apropiate ca dimensiuni de cele din restul inscripţiei de pe inel, iar o marcă de producător – rară şi aşa în acea vreme (aşa cum s-a observat deja la 1923) – era, de obicei, înscrisă cu caractere sensibil mai mici. Să sperăm că studierea inelelor de la Louvre şi British Museum (n.r. la Luvru e păstrat inelul Prinţului Negru al Angliei, iar la muzeul britanic există un inel similar) vor aduce clarificările dorite“, explică Alexandru Simon.În stânga e inelul descoperit în mormântul 10 de la Curtea de Argeş. Are în faţă o siluetă feminină. Inelul seamnă foarte mult cu cel purtat de Prinţul Negru al Angliei (inelul din dreapta, inel care se află la Luvru)   FOTO: Proiectul GENESIS

Basarab I ar fi avut doi fii pe nume Alexandru?

Cercetătorul clujean mai spune că se ştie că (Nicolae) Alexandru a avut două soţii: pe Maria şi pe celebra doamnă Clara.

„Dacă se demonstrează că AL MA corespundea lui Alexandru şi Maria, aceasta ar însemna că Basarab I a avut doi fii cu numele de Alexandru, unul căsătorit cu Maria, şi altul cu Clara. Cel mai probabil, cei doi proveneau din căsătorii diferite“, precizează cercetătorul.

Potrivit acestuia, nu ar fi pentru prima dată când am întâlni o asemenea situaţie în Evul Mediu românesc:

„Ştefan cel Mare al Moldovei a avut doi băieţi, ambii moştenitori la tron în condiţii diferite. Fiecare se numea Alexandru. Voicu de Hunedoara l-a avut pe Ioan (Iancu) şi pe Ioan (Ivaşcu). În cazul Ţării Româneşti, implicaţiile unei asemenea situaţii ar fi majore. Din căsătoria cu doamna Clara, <Nicolae> Alexandru a avut doar fete: (sigur) Ana şi Alexandra/Anca, căsătorite cu ţarii Serbiei şi ai Bulgariei (de Vidin). Din căsătoria cu Maria, Alexandru (fără Nicolae în aceste condiţii) i-a avut pe Vladislav I (Vlaicu Vodă), pe Radu I (tatăl lui Dan I şi al lui Mircea I cel Bătrân/cel Mare) şi se pare pe tânăra Elisabeta, căsătorită cu Vladislav II de Oppeln. Per total, rar ar fi mai avut un domn (Nicolae-Alexandru) atâtea prezenţe de marcă într-o familie“, este de părere Simon.

Pasul următor

Însă, ca să se stabilească exact cine e îngropat la Argeş trebuie studiat din nou defunctul din Mormântul 10, păstrat şi aşa în condiţii precare, după cum s-a văzut în vara lui 2012.
„Mormântul lui Mircea de la Cozia redevine o prioritate, dar una cu numeroase semne de întrebare fiindcă mormântul a fost devastat la 1821 şi în 1916, osemintele fiind reîngropate abia în 1938 şi astfel nu putem spune ce se află exact în acel mormânt. Cred că la momentul de faţă condiţiile sunt sensibil mai prielnice pentru asemenea cercetări“, crede Simon.

Presiuni politice asupra proiectului

Motivul pentru care concluziile analizelor din proiect s-au făcut publice abia acum se datorează şi presiunilor făcute din mai multe direcţii.

„În 2012, au fost reacţii pe care le-am înţeles. Unii nu au perceput corect importanţa analizelor. Alţii au avut reţineri de ordin moral. Au fost şi numeroase – prea multe totuşi – ieşiri care – frizând uneori patologicul – trădau alte temeri şi interese. În puţine cuvinte spus, este vorba în primul rând de acele slăbiciuni şi dorinţe (puternice) de extremă dreapta care curg „sub” mediul academic, şi nu numai, din România. Ele au fost dublate de „educaţii externe”, mai mult sau mai puţin profunde. Într-o perioadă de criză generală, cum a fost întregul an 2012, ele au avut libertate maximă de mişcare. Cei interesaţi de subiect le pot găsi cu destulă uşurinţă. Indiferent de efectele pe care aceste gesturi şi acţiuni le-au avut, prefer să mă concentrez pe cei care ne-au sprijinit în asemenea condiţii, pe cercetările pe care le-am făcut şi pe cele care vor veni“, afirmă Alexandru Simon.

Din mai 2012 cunoşteam deja rezultatele studiului privind o eventuală origine cumană a posesorilor contemporani a numelui de Basarab. Ştiam că nu există practic nici o legătură chiar de la autorii studiului. Nu puteam însă menţiona acest aspect. Pe de o parte, „în Vest”, rezultatele unui studiu trimis şi acceptat spre publicare nu se fac publice decât după apariţia articolului. Pe de altă parte, „în Est”, în România, folosirea rezultatelor acelui studiu ar fi fost echivalentă cu o antepronunţare în cazul mormântului 10.

În proporţie de 80%, datele prezentate acum fuseseră strânse până la începutul lunii septembrie 2012. Nu ni s-a permis să le facem publice. A fost  şi încă este o problemă fără o reală culoare politică internă. Apoi am fost şi ajutaţi. Fără sprijin este greu să duci la capăt orice, mai ales un asemenea proiect. Am fost susţinuţi şi de oameni „de stânga”, şi de oameni „de dreapta”. Ştiinţa nu are voie să fie politică, indiferent de domeniu. Este totuşi un proces anevoios de conştientizare.

Importanţa acestor amănuntele creşte o dată - măcar acum - cu însemnătatea figurii istorice din Mormântul 10 pe care o putem numi „Prinţul Negru al Ţării Româneşti”, cel aflat în Răsărit cu însemnele Apusului“, completează cercetătorul clujean.


Defunctul din mormântul 10  FOTO: Proiectul GENESIS

Despre proiect

Proiectul în care s-au făcut aceste analize se numeşte Genesis. Este unic în România şi scopul său e să facă lumină în genealogia domnitorilor Ţării Româneşti.

Genesis a adus împreună cercetători, istorici şi specialişti de la Academie Romană, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea Al.I Cuza din Iaşi. Contractorul este Institutul de Biologie Bucureşti, iar parteneri - Institutul de Biologie Bucureşti, Universitatea "Babeş-Bolyai", Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi. Directorul proiectului este academicianul Octavian Popescu.
Primul pas din proiect s-a făcut în 2012, când s-a redeschis mormântul 10, unde se bănuia că e îngropat Vladislav I/Vlaicu Vodă, care a fost nepotul lui Basarab I şi unchiul lui Mircea cel Batrân.

Analizele pe linie maternă arată că cel îngropat nu e de origine cumană, ci germană sau nord-indiană. După ce se va face şi analiza pe linie paternă (atunci când se va face) se va stabili dacă se mai susţine teoria originii cumane a domnitorilor Ţării Româneşti, teorie bine argumentată de istoricul Neagu Djuvara.
 

Mai puteţi citi:

FOTO Clujul va spune care domnitor român e îngropat la Curtea de Argeş. După analizele ADN

Cine este îngropat în mormântul de la Curtea de Argeş? Opiniile istoricilor diferă. Unii spun că acolo se odihneşte Negru Vodă, cel care a întemeiat dinastia Basarabilor în Ţara Românească. Aţii susţin că acolo este înhumat Vlaicu Vodă, urmaş al lui Negru-Vodă. Mai sunt voci care afirmă că acolo ar fi osemintele lui Radu I.

Sarcofagul domnului înmormântat la Curtea de Argeş  FOTO: Proiectul GENESIS, Adrian Ioniţă

Imagini din aceeasi galerie
  • Sarcofagul domnului înmormântat la Curtea de Argeş  FOTO: Proiectul GENESIS, Adrian Ioniţă
  • Sarcofagul domnului înmormântat la Curtea de Argeş  FOTO: Proiectul GENESIS, Adrian Ioniţă
  • Sarcofagul domnului înmormântat la Curtea de Argeş  FOTO: Proiectul GENESIS, Adrian Ioniţă
  • Sarcofagul domnului înmormântat la Curtea de Argeş  FOTO: Proiectul GENESIS, Adrian Ioniţă
  • În stânga e inelul descoperit în mormântul 10 de la Curtea de Argeş. Are în faţă o siluetă feminină. Inelul seamnă foarte mult cu cel purtat de Prinţul Negru al Angliei (inelul din dreapta)   FOTO: Proiectul GENESIS
  • Cercetătorul clujean Alexandru Simon FOTO: Florina Pop
  • Cercetătorul clujean Alexandru Simon FOTO: Florina Pop
  • Cercetătorul clujeană Beatrice Kelemen FOTO: Florina Pop
Distribuie imaginea
citeste totul despre: