Primul oraş din România care visează la trenul urban. Ce spun specialiştii

Extrem de populare în ţările Europei de Vest, în SUA, Australia, Japonia sau Taiwan, trenurile urbane rezolvă într-o mare măsură problemele care ţin de mobilitatea urbană. În acelaşi timp, acest mijloc de transport public degrevează autostrăzile şi şoselele mereu supra-aglomerate, reprezentând o alternativă ieftină, rapidă şi sigură pentru cei dispuşi să renunţe la maşinile particulare.

După ce a introdus, în premieră pentru România, autobuzele electrice în transportul public, Clujul este gata să parieze pe un nou mijloc de transport în comun. Autorităţile locale intenţionează să demareze, la începutul anului viitor, un studiu de prefezabilitate pentru estimarea costurilor introducerii unui tren urban care ar trebui să facă legătura între principalele localităţi incluse în Zona Metropolitană. 

Astfel, Clujul ar urma să fie primul oraş din România care va beneficia de acest mijloc de transport public. Iniţiatorul proiectului, city-managerul Gheorghe Şurubaru, a precizat că trenul ar urma să deservească accesul pe latura nordică a oraşului, axa Vest-Est, utilizând infrastructura CFR.

Cine ar beneficia de trenul urban

„Vom purta discuţii comune cu Consiliul Judeţean, CFR şi Compania de Transport Public, după care, foarte probabil, şi cu operatorii feroviari care sunt interesaţi să ofere astfel de servicii. În principiu, după discuţiile preliminare, CFR s-a arătat dispusă să ne sprijine cu partea de înfiinţare de staţii şi cu introducerea în trafic a acestora”, a spus city-managerul Gheorghe Şurubaru. Dacă CFR pare dispusă să-şi pună la dispoziţie infrastructura, Şurubaru admite că deocamdată nu se ştie numele operatorului feroviar şi nici cu ce fel de trenuri ar urma să se efectueze noile curse. 

În schimb, proiectul gândit de acesta prevede ca trenurile urbane să acopere 12 localităţi din Zona Metropolitană Cluj, inclusiv Cluj-Napoca, având ca şi capete de linie localităţile Nădăşelu şi Bonţida.

Primarul Emil Boc a confirmat că municipalitatea ar putea să comande un studiu de prefezabilitate în 2019, după ce în acest an a investit două milioane de euro pentru un studiu similar în vederea introducerii metroului. Atât fostul premier cât şi city-managerul oraşului au evitat să facă estimări în privinţa costurilor, limitându-se să spună că cifrele vor fi stabilite după efectuarea unor studii.

Ce spun specialiştii

Specialiştii consideră că proiectul trenului urban ar putea fi implementat cu succes la Cluj, însă atrag atenţia asupra faptului că mai întâi trebuie efectuate studii serioase în acest sens. 

Profesorul universitar Nicolae Filip, şeful laboratorului de trafic rutier al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, susţine că, la fel ca metroul, trenul urban ar putea deveni realitate într-un orizont de timp rezonabil. Filip spune că  implementarea acestui nou mijloc de transport public prezintă numeroase avantaje. 

„În principiu, eu susţin această idee, la fel ca şi ideea de a dezvolta un metrou la Cluj. Însă nu oricum. Cu metroul suntem la limita sustenabilităţii. În această privinţă există studii efectuate care susţin că un oraş care intenţionează să implementeze transportul cu metroul trebuie să aibă cel puţin 500.000 de locuitori. Însă şi aici există câteva excepţii, nu e o literă de lege. În ce priveşte Clujul, oraşul are această fluctuaţie pendulară de locuitori, cu creşterea populaţiei în special toamna şi cu scăderile care au loc pe timpul verii, atunci când studenţii sunt plecaţi, iar lumea merge în concedii”, a explicat Filip.

Bucureştiul este singurul oraş din România în care există metrou. FOTO: Eduard Enea

Acesta s-a referit la faptul că noul proiect ar putea fi pus în practică mult mai repede şi cu costuri sensibil mai mici ca metroul.

„E foarte important orizontul de timp în care un proiect se poate implementa. Pentru un tren urban, costurile sunt cu siguranţă mult mai mici decât cele pe care le implică metroul. Dar cele două proiecte sunt complementare, iar fiecare ar deservi zone diferite. Ţinând cont că infrastructura CFR nu mai e foarte utilizată în ultimii ani şi dacă se reuşeşte un agreement între cele două părţi, văd posibil un astfel de proiect”, a mai spus Filip.

Profesorul atrage însă atenţia că orice decizie va fi luată, aceasta va trebui să se bazeze pe rezultatele unor studii serioase.

Profesorul Nicolae Filip e şef al laboratorului de trafic rutier al Universităţii Tehnice din Cluj. FOTO: transilvaniareporter.ro / Dan Bodea

„Trebuie văzut din punct de vedere social ce impact va avea. Studiile trebuie să stabilească şi în ce măsură un tren urban ar acoperi nevoile de deplasare ale oamenilor. Implicaţiile sunt numeroase, aşa că părţile trebuie să stea la masă şi să ia în considerare toţi factorii. Trebuie văzută atractivitatea proiectului şi trebuie regândit o bună parte din transportul public, aşa că trebuie să participe şi Compania de Transport Public Cluj”, a încheiat Nicolae Filip.

Cum se poate reduce aglomeraţia

Opinia acestuia este împărtăşită şi de Daniel Miron, consultant independent în problemele care ţin de mobilitatea urbană durabilă.

„Eu cred că trenul urban poate i-ar deservi în special locuitorii din Zona Metropolitană, care altfel sunt nevoiţi să apeleze de cele mai multe ori la maşinile personale pentru a face naveta sau pur şi simplu pentru a merge la Cluj. Partea bună e că din start s-ar reduce traficul auto, pentru că lumea ar înţelege că se ajunge mai uşor cu trenul decât cu maşinile personale. Plus că şi autobuzele care leagă Clujul de localităţile limitrofe ar fi mai puţin aglomerate”, consideră Miron.

Consultatul crede că autorităţile locale ar trebui să promoveze această idee în localităţile din Zona Metropolitană şi să încerce să-i convingă pe oameni de avantajele pe care le-ar presupune transportul cu trenul urban. „Oamenilor trebuie să li se spună clar ce avantaje li se oferă. Ei trebuie să ştie că vor ajunge mai repede la Cluj cu trenul şi că îi va costa mai puţin biletul decât benzina pe care altfel ar consuma-o pe drum. Şi trebuie gândit un sistem de tarifare atractiv pentru viitorii clienţi. Sunt mulţi, foarte mulţi factori care ar trebui luaţi în calcule înainte de a dezvolta un astfel de proiect”, a conchis Miron.