„Permanenţa“ în vremea pestei porcine. Cât de pregătite sunt instituţiile care ar trebui să răspundă non-stop în caz de criză
0Şapte instituţii deconcentrate din Cluj aflate în subordinea Prefecturii ar trebui să asigure permanenţa, adică să pună la dispoziţia clujenilor non-stop specialişti care să poată gestiona sau măcar să dea un sfat în situaţii de criză. „Adevărul” a testat într-o zi de duminică în ce măsură aceste servicii sunt permanente. Cea mai mare surpriză a venit de la Direcţia Sanitar Veterinară, care în plină criză a pestei a lăsat doar un portar la post.
Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) este una dintre cele 7 instituţii publice deconcentrate care, conform Prefecturii Cluj, trebuie să aibă serviciu de permanenţă, adică să asigure un inspector de specialitate care poate da sfaturi sau chiar poate interveni în diferite situaţii de criză inclusiv în weekend.
Reporterul „Adevărul” a sunat, duminică în jurul orei 12.00, la numărul de contact precizat de Prefectura Cluj – 0264.44.79.97 -, pretinzându-se un proprietar de porci care are suspiciuni că animalele sale ar putea avea pestă porcină. „Păi la Cluj nu e pestă porcină...”, spune hotărâtă vocea bărbătească de la capătul firului. Întrebând ce trebuie să fac totuşi, dacă am suspiciuni, bărbatul care asigura permanenţa a răspuns: „Păi, ce să faci, vii mâine dimineaţă cu carnea la analize. Aduci o bucată din muşchi”. Pentru că asta ar fi presupus tăierea porcului, care poate este sănătos, am cerut indicii care pot să mă ajute să iau decizia. „Nu ştiu, domnule, că eu sunt portarul. Veniţi mâine de la 8.30 cu carnea la analize”, a concluzionat „specialistul”.
L-am întrebat, luni, pe directorul DSVSA, Ioan Oleleu, ce presupune „permanenţa” pe care trebuie să o asigure Direcţia mai ales acum când avem criza pestei porcine:
„Da, asigurăm permanenţa inclusiv în week-end. Toată lumea poate să sune, avem echipă care intervine mai ales în cazul în care se anunţă porci morţi. De obicei în această perioadă la astfel de evenimente anunţate intervenim şi le mulţumesc oamenilor care sună. Avem echipă desemnată care recoltează cadavrul inclusiv în weekend, am avut cazuri chiar în week-end”.
Chestionat în legătură cu numărul de telefon la care poate fi apelată această „echipă de intervenţie”, directorul a susţinut: „Este numărul de pe site-ul direcţiei”. Primul număr de contact de pe site-ul direcţiei este acelaşi cu cel la care am sunat duminică şi a răspuns portarul: 0264.44.79.97.
Luni, în jurul orei 13.00, sun la numărul respectiv din nou. Nu răspunde nimeni. După 5 minute, la fel. Îl contactez din nou pe directorul Oleleu să verifice dacă este numărul corect deoarece luni nu a răspuns nimeni, iar duminică, a răspuns portarul. „Acesta este numărul corect. Se răspunde”, îmi transmite el pe sms după 10 minute. „Dar ieri când am sunat, cum se face că a răspuns portarul?” Niciun răspuns.
Inspectorul de la Garda de Mediu Cluj susţine că e legal să circule bărci cu motor pe lacul Beliş Fântânele. Activistul de mediu şi avocatul clujean Radu Mititeanu îl contrazice. FOTO: Remus Florescu
„Nu putem face nimic din cauza legislaţiei”
O altă instituţie care ar trebui să asigure permanenţa este Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Cluj. Mi se răspunde prompt şi fac o sesizare: „Pa lacul Beliş Fântânele circulă mai multe bărci cu motor”. Este lacul care se varsă în Tarniţa, lacul de acumulare de unde se face alimentarea cu apă a municipiului Cluj-Napoca, unde, la fel, bărcile cu motor circulă fără probleme. „Sunt de o viaţă acolo bărci cu motor”, răspunde bărbatul. Îl întreb dacă este legal, având în vedere că de acolo bem apă. „E legal, normal că e legal. Aşa-s legile. Nu de acolo bem apă, ci din Tarniţa, dar nu e problemă că se şi filtrează.” Îl întreb dacă în Tarniţa e legal să circule bărcile. „Şi acolo e voie. Nu e specificat în lege că e interzis. Numai motoarele mari sunt interzise.” Întreb, ce înseamnă „motoare mari” şi omul recunoaşte că nu ştie. Concluzia lui este că „problema e veche şi ţine de legislativ, nu o apărut o lege care să interzică bărcile cu motor pe lacuri.”
Radu Mititean, de profesie avocat şi preşedintele Clubului de Cicloturism Napoca susţine, în schimb, că pe cele două lacuri bărcile cu motor sunt interzise: „Există o hotărâre a Consiliului Judeţean din 1994 care interzice navigaţia cu motor pe lacul Tarnita, Gilău şi Someşul Cald. Nu ştiu să fi fost abrogată şi nici contestată această hotărâre, atâta doar că este ignorată pentru că nu există voinţă politică. Mai deschide, din când în când, unul gura, apoi totul se linişteşte când află ce persoane importante se dau cu bărci de mare putere şi viteză pe aceste lacuri. Inclusiv Marius Nicoară, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj (actual parlamentar ALDE-nr) se dădea pe acolo cu barca de mare viteză”. Mititean mai susţine că în plus lacul Beliş Fântânele face parte din aria protejată a Parcului Natural Apuseni, un motiv în plus pentru care bărcile cu motor sunt interzise.
Într-un document al Clubului de Cicloturism Cluj se arată:
„Prin Decizia 147 / 1994, Consilul Judetean Cluj a declarat lacul Tarnita ca Zona Naturala Protejata de Interes Judetean, alaturi de alte lacuri. Apoi, prin Decizia 67 / 1995, Consiliul Judetean Cluj a aprobat un Regulament General pentru zonele protejate de interes judetean, care cuprindea si reguli de utilizare a unor lacuri, inclusiv Tarnita. Printre altele, acest regulament prevedea expres interdictia de navigatie cu motor.
Au fost si cateva sedinte de analiza la nivel judetean pe aceasta tema si actiuni timide pe teren, in vederea punerii in aplicare a acestor normel, participand si Politia, autoritatile de mediu si ape, reprezentantii primariilor vizate, ai administratorilro lacurilor respective, ai asociatiilor de pescari si ai ONG de mediu. Dar influenta potentatilor ce aveau ambarcatii cu motor pe Tarnita se pare ca a facut ca autoritatile sa "uite" rapid de acest subiect, si sa renunte la punerea in aplicarea a acelei HCJ. De exemplu, cu ocazia inspectiei comune din 9 iulie 1995, la care a asistat si un delegat al asociatiei noastre, desi s-au constatat numeroase si grave nereguli, inclusiv cu privire la reglementarile de navigatie, reprezentantii autoritatilor din respectiva comisie pluridisciplinara de control au refuzat, la finalul actiunii, chiar si sa consemneze in scris cele constatate....
Prin HCJ 70 / 1999, Consiliul Judetean Cluj a aprobat planul urbanistic de zona protejata si regulamentul aferent pentru lacul Tarnita. Si aceasta hotarare prevede expres interdictia cu motor, si nici ea nu a fost pusa in aplicare pana acum.”
„Sunaţi la Primărie”
La Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa am anunţat că pe râul Someş în dreptul localităţii Floreşti o mare cantitate de deşeuri a ajuns pe malul râului şi curge în apă. Răspunsul a fost să sun la Primăria Floreşti, care se ocupă de maluri, dar degeaba sun pentru că duminică nu voi găsi pe nimeni. „Sunt nişte cetăţeni romi care tot aruncă deşeuri în zonă, Primăria ştie cine sunt”, mi-a spus împăciuitor bărbatul.
La Protecţia Consumatorilor a răspuns robotul, care ne anunţă că programul este între 9 şi 17, fără a preciza că în weekend nu ne răspunde nimeni.
La Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj există serviciu de permanenţă şi la telefon a răspuns un bărbat.
Răspunsul Prefecturii Cluj privind instituţiile care asigură permanenţa.
7 instituţii cu permanenţă
Prefectura Cluj preciza într-un răspuns dat pe baza Legii 544 că 7 servicii publice deconcentrate trebuie să asigure permanenţă/dispecerate la nivelul judeţului: Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Cluj, Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Cluj, Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) şi Garda Forestieră. În acelaşi răspuns erau comunicate „datele de contact ale serviciilor publice deconcentrate la nivelul cărora funcţionează dispecerate/servicii de permanenţă”. Ultimele două instituţii, ISU şi Garda Forestieră sunt apelabile prin 112, însă restul au propriile numere de telefon la care pot fi contactate.
Prefectul Clujului, Ioan Aurel Cherecheş, a cerut întrebările în scris pentru a comenta situaţia. Până la momentul publicării articolului răspunsurile nu au venit.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
