FOTO Inginerul geolog care a început o afacere în joacă, iar acum vinde la târguri şi festivaluri de profil
0
Anca Milchiş (36 de ani) este inginer geolog, însă dorinţa ei de a experimenta în permanenţă a condus-o spre antreprenoriat. În prezent, ea deţine o afacere cu bijuterii şi obiecte handmade.
Până să se oprească la acest business, Anca s-a aflat într-o permanentă căutare, în încercarea de a-şi găsi locul. A încercat acest lucru în învăţământ, apoi în antreprenoriat, iar experienţa acumulată în toţi aceşti ani a ajutat-o să-şi găsească în cele din urmă calea.
„Sunt inginer geolog, cu cinci ani de facultate şi un an de master. În ceea ce priveşte locul de muncă, am experimentat mereu, cumva nu mi-am găsit locul şi consider că e parte din mine să caut şi să experimentez. Am fost un an de zile profesoară de franceză, necalificată, la ţară, apoi am avut un after-school, apoi am început să fac invitaţii de nuntă. Cumva m-am jucat mereu, având grijă ca din joacă să am şi un venit. Acum încep să înţeleg mai bine o afacere şi să văd diferenţa de abordare”, îşi începe Anca povestea.
În urmă cu aproape trei ani, a început să organizeze evenimente pentru meşteri, artişti şi artizani. Totul cu scopul de a-i aduce în faţa publicului pe cei mai puţin vizibili şi autentici, de a-i ajuta pe ceilalţi. „Mă simţeam singură lucrând de acasă la invitaţiile de nuntă şi simţeam nevoia să întâlnesc oameni. Aşa s-a născut Handmade Transilvania, o comunitate şi patru evenimente numite Festival de handmade – o sărbătoare a lucrului cu mâinile”, explică clujeanca.
Anca a fost prezentă cu un stand la Smida Jazz. FOTO: Arhivă personală
Treptat, după ce a început cu invitaţii de nuntă, a ajuns să facă suveniruri. Oportunitatea a apărut atunci când soţul ei a achiziţionat un laser CNC. De aici şi până la colecţia Ancăi, Wild Transylvania, a mai rămas un singur pas. Şi a parcurs în cele din urmă pasul, luând-o la început ca pe o joacă, dar apoi, treptat, din ce în ce mai serios.
„Ca şi costuri, am început simplu, cu câteva baze pentru bijuterii achiziţionate de la un depozit din Cluj şi materiale pentru prezentare – cărţi de viztă, ambalaje. Aşa cum îmi este caracteristic, am luat-o ca pe o joacă şi nu ca pe o afacere serioasă”, spune antreprenoarea.
Am învăţat să nu-mi fie frică să creez produse de nişă, pentru că oamenii exact de asta au nevoie. Mulţi dintre micii producători încearcă să facă produse cât mai generale, pentru toată lumea, dar clienţii caută ceva cu ce să se identifice, ceva personal. Cel mai mare success îl au produsele cu copaci, cercei, medalioane şi magneţii.
Aşa a ajuns, în timp, să realizeze propria colecţie, Wild Transilvania. Aici sunt incluse bijuterii – medalioane, cercei, inele, broşe; butoni; semne de carte; magneţi, mărţişoare, toate din lemn de fag şi metale nepreţioase. În spatele celor mai multe, există o poveste, iar această poveste le dă practic viaţă.
La târguri, a fost amuzant când au venit fetele, s-au uitat la anumite produse şi peste o jumătate de oră veneau băieţii care îmi spuneau exact doresc să cumpere. La început nu mi-am dat seama, dar apoi m-am prins că erau iubiţii lor vare veneau să cumpere ce le-a plăcut
„Deoarece am copilărit la ţară, am crescut cu poveşti despre animalele sălbatice, am trăit sărbătorile româneşti care de multe ori au legătură cu comportamentul animalelor, aşa că atunci când m-am gândit la suveniruri am zis că ar fi binevenite nişte produse cu poveste. M-am gândit la nişte bijuterii simple, cu aplicaţii de lemn, care să aibă animale din fauna României – lupul, ursul, capra, cerbul, vulpea. Planul iniţial a fost să ataşez fiecărui produs o poveste care să surprindă simbolistica animalului din tradiţia românească, dar oamenii au îndrăgit foarte repede produsele, chiar şi fără povestea ataşată. Toate acestea au fost la începutul anului 2018, când încă nu ştiam despre România Neîmblânzită – celebrul documentar”, povesteşte Anca.
Magneţii din colecţia Wild Transylvania. FOTO: Arhivă personală
Astfel, lupii, urşii, cerbii şi celelalte sălbăticiuni au inspirat-o pe antreprenoarea din Cluj şi au stat la baza colecţiei sale din 2018.
„Iubesc pădurea şi poveştile vechi despre lupi, animale fascinante cu simbolistică dublă: a binelui şi a răului. Animal de pradă, feroce, care nu poate fi îmblânzit la circ, lupul este considerat în tradiţia populară un duşman al omului care devorează şi aduce întunericul, mâncând astrele. În acelaşi timp, este considerat simbol al binelui, prin puterea lui de a vedea în întuneric, numit călăuză în descântece româneşti. Lupul este folosit ca totem sursă de forţă şi putere de luptă de către războinici, iar puterea lupoaicei este invocată de către femei pentru fertilitate. Povestea în care lupoaica îngrijeşte şi alăptează fiinţe umane mi se pare că ilustrează frumos felul în care natura animalică şi cea mai sălbatică (dacă pot să o numesc aşa) poate fi transformată în dragoste. În plus, lupul şi lupoaica rămân împreună toată viaţa şi se ocupă amândoi de îngrijirea puilor. Astfel că, atunci când port un obiect cu silueta unui lup mă simt mai aproape de natură, de strămoşii mei, şi simt că fac parte dintr-o lume în care binele învinge”, explică Anca.
În premieră, în 2018, ea a realizat şi alte produse. Dar nu se limitează la atât. Anca are şi alte planuri pentru 2019. „Anul acest am făcut şi globuri cu cuvinte româneşti – precum dor, dragă. Pregătim şi produse pictate şi câteva suprize pe care dorim să le lansăm înainte de mărţişor”, adaugă Anca.
Produsele sale, inclusiv cele din colecţia Wild Transylvania, sunt disponibile pe Facebook. În plus, clujeanca a participat la câteva târguri, dar şi la o serie de evenimente. În acest an, ea va deschide şi un magazin online. „Am ţintit locurile unde publicul ar fi interesat de aceste produse – la Smida Jazz, la Handmade Transilvania. Produsele noastre se pot găsi şi într-un magazin de suveniruri din centrul Clujului. Pe internet, persoanele interesate pot lua legătura cu noi prin intermediul paginii de Facebook Wild Transylvania”, mai spune Anca.
De mic copil am crescut cu previziuni meteo în funcţie de comportamentul animalelor. ”Azi trece vulpea peste gheaţă” spunea mama pe scurt, referindu-se la ideea că dacă apa este îngheţată şi vulpea poate trece apa este un semn bun că primăvara vine repede. Când auzeam teoriile acestea nu ştiam ce să cred. Îmi imaginam pârâul, vulpea, mă întrebam dacă peste tot apele sunt la fel. În mod normal sunt şi părţi cu gheaţă şi părţi fără gheaţă. Ce se ia în considerare? Mai sunt poveştile despre ziua ursului, în 2 februarie, când oamenii fac previziuni meteo. Se spune că dacă este soare puternic şi ursul îşi vede umbra atunci el merge înapoi în bârlog şi iarna va fi lungă. Cum să nu-mi închipui ursul care iese din bârlog şi se uită să-şi vadă umbra? Îmi închipui şi oameni care-l pândesc şi am citit că oamenii chiar îi lăsau mâncare ursului înfometat după hibernare, numai să nu le atace animalele. Fiica mea sigur mi-ar pune acum o mulţime de întrebări dacă aş face astfel de afirmaţii şi nu ştiu ce i-aş răspunde, dar mi-aş dori să pot vorbi cu aceeaşi însufleţire pe care o are mama şi să îi inspir acea lume de poveste. Prin produsele pe care le creez îmi doresc să le aduc oamenilor miracolul pădurii, de unde strămoşii noştri îşi luau poveşti şi putere.
Se încarcă comentariile...
