Cum să-ţi alegi facultatea. „Tinerii ar trebui încurajaţi să ia decizii care li se potrivesc fără a fi judecaţi ca fiind mai puţin inteligenţi dacă nu fac o facultate“
0
Alegerea facultăţii e bine să aparţină viitorului student şi să fie una în cunoştinţă de cauză, nu familiei acestuia sau prietenilor, spun psihologii. Iar tinerii ar trebui să ştie ce presupune în realitate viitoarea lor slujbă, nu cum arată ea din filme.
„Aici e o problemă: între ce credem noi că presupune o facultate şi ce presupune de fapt. Iar asta se creează mult din media şi din filme. Noi credem că o anumită meserie e ca-n filme şi în realitate nu e aşa“, spune Daniela Dumulescu (28 de ani), psiholog, consultant UNICEF şi student doctorand în psihologia personalităţii şi dezvoltarea carierei. Aceasta predă modulul pedagogic la UBB, iar stilul său de predare este apreciat de studenţi care au desemnat-o în 2014 drept unul dintre profesorii Bologna.
Nu e un secret pentru nimeni că alegerea facultăţii e un pas important pentru mulţi liceeni şi a devenit deja o cutumă nescrisă din partea societăţii, deşi psihologii susţin, nu pentru prima dată, că o carieră nu înseamnă neapărat obţinerea unei licenţe universitare.
Daniela Dumulescu (foto în dreapta, credit foto: facebook/Daniela Dumulescu) consideră că în alegerea facultăţii e bine să se ţină cont de două lucruri esenţiale: aspecte ce ţin de elevi ca persoane şi aspecte ce ţin de mediul muncii, adică ce cum ar vrea tinerii să arate stilul lor de slujbă, viaţa lor de după facultate sau specializarea pe care vor să o urmeze.
„Trebuie să te gândeşti cum vrei să arate viaţa ta, pe ce direcţie vrei să-ţi dezvolţi competenţele plecând de la cum arată lumea şi locul în care trăieşti. (...) Jobul pe care-l ai sau cariera pe care o dezvolţi îţi dă stilul de viaţă“, spune aceasta.
Consideră că viitorii studenţi trebuie ţină cont că lumea se schimbă, că e bine să fie foarte receptivi şi flexibili la piaţa muncii, să înveţe continuu, să anticipe în ce direcţie se mişcă lucrurile. Psihologul subliniază că tinerii trebuie să înţeleagă faptul că o carieră nu e liniară, ci în fiecare punct al ei există oportunităţi de care pot sau nu să profite. Decizia le aparţine.
Unii liceeni vin cu părinţii să se înscrie la facultate FOTO UBB
Alegi tu, nu părinţii tăi!
Trăim într-o lume unde societatea şi părinţii spun că trebuie urmată o facultate. Cumva asta li se induce tinerilor, deşi sunt slujbe bine plătite care presupun şcoli vocaţionale, nu facultate, şcoli cele care te învaţă o meserie. „Aceasta la noi a fost extrem de lăsată în urmă, deşi e nevoie foarte mare din punctul ăsta de vedere. Iar mulţi tineri s-ar regăsi mult mai mult în asta decât într-o facultate unde sunt târâţi pentru că le zic părinţii să facă o facultate, fiindcă aşa fac toţi“, adaugă psihologul clujean.
În realitate, unii liceeni aleg facultatea în funcţie de ce vor părinţii, de tradiţia existentă în familie, de influenţa prietenilor, nu neapărat de ceea ce îşi doresc ei cu adevărat sau de ce li se potriveşte. Şi de aici apar problemele.
„Există o presiune socială în sensul ăsta, de când suntem mici. (...) A avea o carieră nu înseamnă a face o facultate. Tocmai că ar trebui încurajaţi tinerii să ia decizii care li se potrivesc fără a fi judecaţi ca fiind mai puţin competenţi sau inteligenţi dacă nu fac o facultate“, subliniază Daniela Dumulescu.
Potrivit acesteia, facultatea nu îl face pe student mai inteligent, ci îi creează o serie de competenţe care îl vor ajuta ulterior. Însă, mai spune ea, sunt domenii care nu au nevoie de facultate, ci de specialişti care se formează prin şcoli profesionale sau prin cursuri de un anumit gen.
Psihologul clujean subliniază că specialiştii în piaţa muncii şi resurse umane la nivel mondial au prezentat, anul acesta, la un forum rezultatele studiilor lor, iar concluzia: în vreo 20 de ani, unele din joburile care există acum vor dispărea.
Imagine de la înscrierile la UBB din anii trecuţi FOTO: UBB
Cum ştii că alegi bine
Atunci apar întrebările: cum ştiu liceenii ce facultate ar fi bine să facă? Ce garantează că au făcut alegerea corectă? Tinerii ar trebuie să exploreze valorile lor legate de muncă, de viaţă, să vadă ce e important pentru ei, consideră specialistul clujean. Pentru unii e important să facă mulţi bani, atunci trebuie să găsească o nişă care să le permită asta, pentru alţii contează să aibă multă libertate şi să-şi facă propriul program. Alţii vor o muncă structurată în care cineva să le spună ce să facă.
„Ideea e că ni se potriveşte una sau cealaltă. Sunt unii cărora li se potriveşte o poziţie în care să execute structurat diferite sarcini pe care altcineva le dă. E absolut normal. Nu există o variantă mai bună decât alta“, accentuează specialistul.
După ce tinerii ştiu cam cum ar vrea să arate stilul lor de viaţă, atunci au făcut primul pas. Al doilea aspect esenţial în alegerea facultăţii/carierei ţine de abilităţile liceenilor, de ceea ce ştiu ei face, nu neapărat atunci când iau decizia, ci de ce potenţial au, spre ce au înclinaţie.
Liceenii ar fi bine să ştie ce presupune în mod real o anumită specializare înainte de a merge la facultate. „Lucrurile sunt mult mai contextuale. Noi trebuie să avem o imagine reală de cum arată specializarea în facultate şi cum arată lumea muncii pentru specializarea respectivă şi ce trasee de carieră poate să nască“, explică Dumulescu.
De aceea, schimburile de experienţă din liceu ajută, la fel şi vizitele la universitatea unde vor să înveţe, participarea la cursurile pe care vor să le urmeze. „Însă pentru mulţi elevi asta nu e posibil. Mulţi vin din oraşe mici, din medii defavorizate unde nu au acces să vadă ce înseamnă o anumită specializare sau un anumit job. Gândiţi-vă că în oraşele mici nu există nici jumătate din joburile care există în Cluj-Napoca sau în alte oraşe universitare“, punctează aceasta.
Testele de personalitate pe care unii liceeni şi le fac ar fi bine să fie privite drept un ghid spre anumite domenii, nu ca o soluţie salvatoare. „Testele îţi spun că ai succes într-o anumită direcţie. Lucrurile nu sunt în alb sau negru. Dar dacă tu vrei într-o altă direcţie nu înseamnă că nu poţi, ci doar că trebuie să investeşti mai mult în direcţia dorită“, spune Daniela Dumulescu.
Cât contează regiunea unde te-ai născut?
Psihologul clujean subliniază un aspect la care puţini s-au gândit în plan universitar: regiunea şi dezvoltarea ei.
„Mie mi se pare foarte important ca absolvenţii dintr-o anumită regiune să ştie care sunt industriile care se pot dezvolta în regiunea respectivă. De aceea, pleacă foarte mulţi şi regiunile nu se dezvoltă la fel pentru că, până la urmă, nu există o dezvoltare care să se plieze pe specificul regiunii. Nu îţi zice nimeni: «du-te, spre exemplu, la agro-business, la USAMV! Pentru că eşti dintr-o zonă unde se poate dezvolta un business din agricultură». Până la urmă e vorba de o dezvoltare sustenabilă a regiunilor“, e de părere specialistul.
O tânără completează cererea de înscriere la facultate FOTO: UBB
Schimbarea facultăţii
Psihologul spune că a întâlnit cazuri de studenţi ce şi-au schimbat facultatea după un semestru sau un an şi consideră că e mai bine ca tânărul să renunţe şi să facă ceva care crede că i se potriveşte decât să continue facultatea la care nu e nici bun, nu-i place şi nu e nici motivat. De ce se întâmplă asta? Pentru că unii studenţi nu ştiu ce presupune, de fapt, acea facultate.
„Facultatea nu face diferenţa. Lucrurile care fac diferenţa sunt capacitatea de adaptare, felul în care tu ştii să faci diferenţa, în care ştii să înveţi pe tot parcursul vieţii, ştii să te pregăteşti, experienţele de învăţare pe care ţi le oferi, oportunităţile pe care ţi le oferi sau de care profiţi sau nu“, subliniază specialistul.
În opinia sa, presiunea şi rezistenţa părinţilor - când află că fiul sau fiica lor renunţă la facultate pentru că vor, spre exemplu, să-şi deschidă o cafenea - nu e atât de mare când aceştia văd că copilul lor are o direcţie în viaţă, e motivat, ştie ce vrea.
„Orice părinte îşi doreşte ca fiul sau fiica lui să fie fericit/ă. Comunicarea e soluţia. Evident“, încheie psihologul.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
