Cluj sau Cluj-Napoca? „Cred că a sosit momentul unei reparaţii a agresiunii comise de comuniştii de la Bucureşti“

Clujul de odinioară FOTO: pagina de Facebook a lui Zoltan Gyorke

Un grup de cetăţeni adună semnături ca să anuleze decretul prin care Ceauşescu schimba, în 1974, numele oraşului din Cluj în Cluj-Napoca. Ideea nu e pe departe una nouă, ci una care se reia an de an, dar, până acum, fără vreo finalitate. Acest comitet de iniţiativă şi-a propus să adune 100.000 de semnături din 11 judeţe ca să iniţieze o hotărâre legislativă prin care să abroge decretul comunist.

„În urmă cu exact 40 de ani, pentru a marca o festivitate pregătită la Cluj în onoarea lui Nicolae Ceauşescu, Comitetului Central al Partidului Comunist Român hotăra ca la denumirea Cluj a municipului nostru să se adauge Napoca. Cred că a sosit momentul unei reparaţii, măcar şi simbolice, a agresiunii comise de comuniştii de la Bucureşti împotriva comunităţii clujene“, explică Zoltán Györke ideea acestei iniţiative. Zoltán Györke este consultant în administraţia publică, fost subprefect al judeţului Cluj, cu studii în domeniul istoriei, potrivit CV-ului său.

Ce a fost. Decretul lui Ceauşescu

În 16 octombrie 1974, prin decretul numărul 194 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu a atribuit municipiului Cluj denumirea de Cluj-Napoca. În 1974 se împlineau 1850 de la ridicarea aşezării romane Napoca la rangul de municipiu şi de capitală a provinciei Dacia Porolissensis, se arată în decretul dat de Ceauşescu, publicat în RSR.

Dictatorul a conferit oraşului ordinul "Steaua Republicii Socialiste România" clasa I, "dând o înaltă apreciere contribuţiei aduse de cetăţenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate şi progres social şi la înfăptuirea politicii partidului şi statului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră“, după cum se arată în acelaşi decret, a cărui imagine o aveţi mai jos.
 

Decretul cu pricina FOTO: wikipedia.org

Istoricii clujeni spun că modificarea numelui din Cluj în Cluj-Napoca a venit din partea lui Ştefan Pascu, academician, fost rector al UBB şi istoric aflat „în graţiile partidului“. În cartea sa numită „Istoria Clujului“ acesta vorbeşte chiar de „Napoca-Cluj“.
Aceeaşi istorici îşi mai aduc aminte şi că Elena Ceauşescu s-ar fi împotrivit schimbării numelui oraşului din Cluj în Cluj-Napoca.

Ce s-ar putea face. În ce constă procedura

Zoltán Györke explică în ce constă procedura: „Potrivit legii, procedura abrogării Decretului  nr. 194 din 16 octombrie 1974 presupune Constituirea unui comitet de iniţiativă, publicarea iniţiativei legislative în Monitorul Oficial, demararea strângerii a minimum 100.000 de semnături din cel puţin 11 judeţe şi în final înregistrarea iniţiativei legislative la Parlamentul României, în vederea dezbaterii şi adoptării“.

Aceste semnături trebuie adunate în cel mult 3 luni de la data publicării proiectului legislativ în Monitorul Oficial. Asta spune legea.

Însă înainte să se ajungă la partea cu semnăturile, Zoltán Györke afirmă că se va organiza o campanie prin care se va face cunoscut demersul comitetului de iniţiativă. Momentan încă se fac înscrieri în comitetul de iniţiativă.
„Înscrierile în Comitetul de iniţiativă nu s-au încheiat, orice cetăţean cu drept de vot poate deveni membrul acestui Comitet. Deja sau înscris şi câteva persoane publice, cum ar fi Bakk Miklós (n.r. cadru universitar la UBB), Liviu Radu (n.r. cadru universitar la UBB şi fost secretar de stat) sau Tiberiu Fărcaş (n.r. jurnalist)“, adaugă clujeanul.

FOTO: Facebook

Referendum ori ba?

Explicaţia legală ar suna în felul următor:

„OG 63/2002 prevede obligativitatea organizării în prealabil a unui referendum local, în cazul unei iniţiative legislative privind schimbarea denumirii localităţii.
Potrivit legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, după caz, la propunerea primarului. Există motive pentru care se poate susţine că această prevedere este neconstituţională, întrucât restricţionează dreptul cetăţenilor la iniţiativă legislativă. Mai mult decât atât, problema supusă unui refendum local se stabileşte doar la propunerea primarului şi doar dacă acesta o consideră de interes deosebit. În concluzie, dreptul cetăţenilor la iniţiativă legislativă e prevăzut de Constituţia României, ar putea fi lezat prin refuzul vreunui primar de a declanşa procedura referendumului local. Oricum, Parlamentul este cel care va adopta sau va respinge, în ultimă instanţă, orice iniţiativă legislativă cetăţenească“.

De ce acum?

Clujeanul Zoltán Györke regretă că în cei 25 de ani de la schimbarea regimului niciun parlamentar clujean, darămite „Guvernul condus de un clujean, nu au iniţiat abrogarea celebrului decret comunist“.  Prin urmare, un grup de clujeni a decis „să nu mai aştepte“ şi să uzeze de un drept pe care îl au prin Constituţie.

Joi, 22 mai, a avut loc prima întâlnire a acestui comitet de iniţiativă (unde se mai fac înscrieri, credit foto: Facebook).

Ce spun istoricii

Reporterul „Adevărul“ a contactat câţiva dintre istoricii şi politologii clujeni cerându-le părerea. Majoritatea opiniilor pledează pentru revenirea la numele de Cluj deoarece denumirea de „Cluj-Napoca“ . Cei intervievaţi spun că denumirea „Napoca“ a fost „alipită artificial“, „un abuz“, „o idee primitivă specifică naţionalismului primitiv practicat de Nicoale Ceauşescu“.

Le redăm mai jos:

Bakk Miklós, politolog, cadru universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul UBB:

„Cluj e o denumire istorică a oraşului la care trebuie revenit. Napoca nu a făcut parte din denumirea oraşului. A fost alipită artificial“

Tudor Sălăgean, istoric şi director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei:

„Denumirea de Napoca a fost o idee primitivă specifică naţionalismului primitiv practicat de Nicolae Ceauşescu. E o problemă care se discută aproape în fiecare an. Răspunsul nu e uşor de dat. Din punct de vedere al legitimităţii, actul din 1974 a fost un abuz. Acum, majoritatea populaţiei ar prefera probabil denumirea de Cluj-Napoca. Schimbarea numelui ar trebui să fie decizia locuitorilor oraşului“

Ovidiu Pecican, istoric, scriitor, cadru universitar la facultatea de Studii Europene din cadrul UBB:

„E o idee bună pentru că simplifică formulele pe care le scriem pe plicuri. Denumirea de Napoca a fost intens ridiculizată în epocă. Sunt pentru revenirea la denumirea de Cluj pentru că ţine de firesc“

Lukács József, istoric, autor al cărţii „Povestea oraşului-comoară“:

„Sunt de acord cu revenirea la denumirea de Cluj. E ca şi când m-aş muta într-un apartament unde înainte a locuit altcineva. Să iau numele acelei persoane care a locuit înainte? Nu!“

Napoca şi Cluj-Napoca, părţi din istoria oraşului

Unul dintre ghizii de turism care oferă tururi celor care poposesc în „capitala“ Ardealului este Traian Almăşan, totodată blogger „Adevărul“.
„Le spun turiştilor şi despre numele roman al oraşului, Napoca, dar şi despre cum, în 1974, Nicolae Ceauşescu a schimbat numele oraşului şi i-a zis Cluj-Napoca. Ar fi bine să se revină la vechea denumire de Cluj, dar practic ar fi destul de dificil ca fiecare clujean să-şi schimbe buletinul“, crede Almăşan, unul dintre locuitorii „capitalei“ Ardealului.

Mai puteţi citi:

Istoria numelor judeţelor din România. De unde provine denumirea regiunii în care locuiţi

FOTO Povestea mănăstirii care veghează Clujul de aproape o mie de ani

Băile Someşeni, staţiune pentru englezi

FOTO Parcul clujean premiat la Olimpiada deschisă de Hitler

FOTO Povestea Lacului fără fund

Cum se îmbăiau clujenii în „Lumea Nouă“

Cum a devenit „Varza à la Cluj” mâncarea regilor: reţete delicioase din Ardealul de acum 400 de ani