Cât a câştigat un judecător la Curtea de Apel: 8.331 de euro lunar. Magistraţi din toată ţară au obţinut venituri similare
0Mai mult de jumătate dintre judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au avut în 2014 venituri de minimum 1.500 de euro lunar, ajungând până la 8.331 de euro lunar. Salariile acestora au fost completate cu sume obţinute ca urmare a unor procese în care au obligat statul român să le plătească sporurile "anticorupţie" pe care le-au primit procurorii DNA şi DIICOT. Întrucât banii nu au fost plătiţi la timp, la sumele iniţiale s-au adăugat şi dobânzi.
Dintre cei 56 de judecătorii ai Curţii de Apel Cluj, 31 au câştigat în 2014, conform declaraţiilor de avere ale acestora, peste 300.000 de lei pe an (66.000 de euro), relatează Clujust.ro.
S-a ajuns la aceste venituri prin cumularea salariilor pe anul 2014 cu sumele obţinute prin sentinţe judecătoreşti. Mai exact, magistraţii au câştigat în instanţă sume importante ca urmare a unor neclarităţi legislative care au permis existenţa unor diferenţe de salarii între procurorii DNA şi DIICOT şi judecători.
Top 5 judecători de la Curtea de Apel Cluj în funcţie de salarii
1. Valentin Mitea (secţia I civilă, vicepreşedinte Curţii de Apel Cluj, fost preşedinte până la 1 ianuarie 2015) – a câştigat 455.960 lei (101.304 euro) pe an, adică 37.996 lei lunar (8433 de euro). Din venuturi salariale a câştigat 129.300 lei din salarii, iar din hotărâri judecătoreşti 326.660).
2. Delia Purice (secţia penală) – 449.911 lei (99.980 de euro). Din venituri salariale 117.292 de lei plus 332.619 din hotărâri judecătoreşti.
3. Denisa Băldean (secţia I civilă, actual preşedinte al Curţii, fost vicepreşedinte) – 435.212 lei (96.713 euro). Din salarii a obţinut 124.901 de lei, iar din hotărâri judecătoreşti 310.311 lei.
4. Danusia Puşcaşu (secţia a II-a civilă) – 404.006 lei (90.223 de euro), Din salarii 123.898 lei, iari din hotărâri judecătoreşti 280.108 lei)
5. Ana Ionescu (secţia I civilă) – 395.000 lei (87.777 de euro). Din salarii 117.292 lei plus hotărâri judecătoreşti 277.708 lei.
Pe locul 31 în topul veniturilor este Laura Maria Dima (secţia I civilă), cu 303.488 lei (67.444 euro).
Astfel, 31 de judecători de la Curtea de Apel au câştigat în 2014 venituri de peste 300.000 de lei, restul situându-se între 200.000 şi 300.000 lei. La nivelul Tribunalului Cluj, niciun judecător nu ajunge la 300.000, dar sunt mulţi care câştigă peste 200.000 lei, relatează Clujust.
„S-au dat la un moment dat sporuri salariale «anticorupţie», la DNA şi DIICOT. E absurd să dai un astfel de spor anticorupţie magistraţilor care se ocupă de faza de urmărire penală şi apoi să nu le dai magistraţilor care gestionează partea de judecată. Dacă tot au dorit să le dea, trebuiau date la toţi cei vizaţi. Era previzibil că vor fi procese în care judecătorii vor solicita astfel de sporuri”, spune Valentin Chitidean, purtător de cuvânt al Curţii de Apel Cluj.
Banii vin din sporurile de corupţie
Dana Gârbovan, judecătoare la Curtea de Apel Cluj şi preşedinta Uniunii Naţionale a Barourilor din România, a declarat, într-un interviu dat anterior pentru “Adevărul”, că un judecător de la Judecătorie (care fiind prima treaptă profesională a magistraţilor este şi cea în care salariile sunt cele mai mici) câştigă între 3.500 de lei şi 7.000 de lei, iar un judecător de la Curtea de Apel (care reprezintă vârful profesiei de judecător, existând o singură treaptă superioară - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) are salariu de circa 9.500 de lei.
Valentin Chitidean, purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Cluj, a explicat pentru “Adevărul” de ce există diferenţe atât de mari între salariile oficiale ale judecătorilor şi veniturile din 2014, la care s-au adăugat sume obţinute în urma unor hotărâri judecătoreşti.
“S-au dat la un moment dat sporuri salariale «anticorupţie» la DNA şi DIICOT. E absurd să dai un astfel de spor anticorupţie magistraţilor care se ocupă de faza de urmărire penală şi apoi să nu le dai magistraţilor care gestionează partea de judecată. Dacă tot au dorit să le dea, trebuiau date la toţi cei vizaţi. Era previzibil că vor fi procese în care judecătorii vor solicita astfel de sporuri”, a explicat Chitidean.
Astfel, judecători din toată ţara care au avut dosare de corupţie au demarat procese pentru obţinerea acestor sporuri. „Acele diferenţe salariale nu s-au plătit la timp, cu toate că au existat hotărâri definitive şi irevocabile. La sumele efective s-au adunat şi dobânzi. Statul a plătit o mare parte din sume în 2014. S-a mai plătit ceva şi în 2015. Guvernul a eşalonat plăţile prin Ordonanţă de Urgenţă şi s-au adunat dobânzi. De aceea sumele sunt aşa de mari”, spune judecătorul.
El explică faptul că astfel de situaţii sunt la nivelul întregii ţări. “Situaţia care a dus la existenţa unor astfel de procese nu s-a reglementat. Aceste sporuri au fost recunoscute şi incluse în salariu doar pentru o categorie de magistraţi, pentru alţii însă nu s-au calculat. În Memorandumul pentru Justiţie nu se cer neapărat bani în plus, ci egalizarea veniturilor pentru evitarea unor asemenea situaţii”, a concluzionat Chitidean.
Ce salarii vor să aibă judecătorii
Într-un interviu acordat pentru “Adevărul”, preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gârbovan a vorbit şi despre solicitările salariale prevăzute în Memorandumul pentru Justiţie.
Adevărul: Memorandumul se referă pe de o parte la subfinanţarea sistemului, iar pe de altă parte la “remunerarea corespunzatoare” în sistemul judiciar” şi la înlaturarea imediata a discriminarilor în materie salarială.” Spuneţi-ne, concret, ce zone ale justiţiei ar trebui finanţate prioritar în acest moment? Cu cât ar trebui sa crească salariile judecătorilor ca să vorbim despre o remunerare corespunzătoare? Când se cere “remunerare corespunzatoare” se ia în considerare remuneraţia celorlalte categorii de bugetari din românia sau se ia ca reper media europeană? Puteţi sa ne daţi un exemplu, cât câştiga un judecător de judecatorie şi cât câştiga un judecator de la curtea de apel? Când vorbim despre “discriminari în materie salariala dintre magistraţii aflaţi în poziţii similare” despre ce vorbim? Puteţi sa ne daţi un exemplu?
În ceea ce priveşte subfinanţarea sistemului, vă voi răspunde prin cifre concrete. Conform datelor publice reflectate in justice scoareboard[2], România aloca pentru instanţe unul din cele mai mici bugete pe cap de locuitor, la nivelul anului 2012 un nivel mai mic fiind alocat doar de Lituania şi Bulgaria. Dacă ne raportam însă la procentul alocat din PIB, vom observa însă că Bulgaria aloca 0,7% din PIB pentru instante, în timp ce România aloca abia 0,3% din PIB, efortul bugetar facut de Bulgaria fiind în termeni reali semnificativ mai mare. Situaţia nu este cu nimic mai buna nici în prezent, in 2016 bugetul alocat instantelor pentru anul 2016 fiind de 1.663.756 mii lei, în scadere fata de anii precedenti, ajungand la nivelul anului 2012.
Este necesara o investiţie serioasă în primul rand în infrastructura şi informatizare, calculatoarele pe care se lucreaza în prezent în sistem fiind extrem de vechi. Personal lucrez pe un calculator "mostenit" cand am avansat la Curtea de Apel, adica acum 8 ani, care se blocheaza mereu. De asemenea, se lucreaza de multe ori în birouri supra-aglomerate, unele lipsite de lumină naturala sau improvizate în spatii ce reprezentau holurile instanţelor.
O altă problemă este legată de supra-aglomerarea, atât a judecătorilor cât şi a personalului auxiliar. Acestia nu au un program de munca fix, astfel încat nu li se platesc ore suplimentare, în conditiile în care judecatorii şi grefierii de la fond lucreaza câte 10-12 ore pe zi, de multe ori şi în zilele libere şi de sărbătoare.
In ceea ce priveşte "remunerarea corespunzatoare", mă voi raporta la nivelul salariilor din Guvernul României, dacă tot primim reproşuri din acea zonă.
Separarea puterilor în stat implică şi egalitatea între puteri, iar importanţa fiecăreia se reflectă şi prin nivelul de salarizare, care ar trebui sa fie similar. Un jurist din Ministerul Justitiei are un salariu net de 10.670 lei, iar un sef birou din categoria personalui de specialitate juridica, asimilat judecatorilor şi procurorilor are un salariu net între 9.842-12.335 lei[3]. Functionarilor cu statut special li se mai adauga şi alte drepturi, precum dreptul la alocaţii pentru hrană, dreptul la bilete de odihnă, tratament şi recuperare etc.
Prin comparaţie, indemnizaţia unui judecator de judecătorie este între 3.500-7.000 lei în funcţie de vechime, iar a unui judecator de Curte de Apel cu 15 ani vechime este în jur de 9.500 lei. Acestei indemnizaţii nu i se adaugă alte sporuri, nici măcar pentru orele suplimentare sau pentru munca prestată în zilele libere sau de sărbătoare. Funcţia de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, indemnizaţia constituind aşadar singura formă de venit.
Mai departe, daca ne raportam la munca desfăşurată de un judecator, vom vedea ca suma acordată de stat pentru salariul unui judecator de fond pe dosar soluţionat este sub 100 de lei, mai puţin de jumatate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu.
In ceea ce priveşte discriminarile salariale, legile incoerente adoptate de-a lungul anilor au generat o salarizare neunitară în întreg sistemul bugetar, nu doar în cazul justitiei. Legile de salarizare au generat zecii de mii de litigii, iar costurile pentru stat au fost semnificative. Din păcate, unul din efectele cele mai nocive, ce naşte legitime sentimente de frustrare, este acela al salarizării diferite pentru persoane ce se aflate în situatii similare.
Guvernul Ciolos, în loc sa rezolve problema inechităţilor salariale, a agravat-o din nefericire, creând un precedent deosebit de periculos pentru statul de drept prin emiterea unei ordonanţe de urgenţă care afirma practic, atunci cand se refera la interpretarea notiunii de lege, ca nu ia în considerare drepturile recunoscute prin hotărâri judecatoresti. Aceasta va genera alte mii de litigii, care vor incarca instantele şi vor genera ale probleme pentru viitor, motiv pentru care este necesara o corectare cât mai rapida a erorii de către Guvern..
Citeşte aici întregul interviu
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
