Al treilea parc de 100 de hectare din ţară ar putea fi amenajat la Cluj. Pentru asta e nevoie de schimbarea legii

Primarul Emil Boc a susţinut că a făcut demersuri pentru transformarea în parc a 100 de hectare la graniţa între comuna Floreşti şi Cluj-Napoca. Terenul, administrat de Compania de Apă Someş, se află în zona de protecţie sanitară a surselor de apă, unde legea interzice orice amenajare. Deputatul Adrian Dohotaru susţine că primarul pasează responsabilităţi parlamentarilor, în loc să rezolve lucruri simple aflate la îndemâna Primăriei.

În ţară mai sunt doar două parcuri de 100 de hectare: Parcul Nicolae Romanescu din Craoiva şi parcul Herăstrăun din Bucureşti.

Emil Boc a susţinut la emisiune readio Realitatea FM că a început demersurile pentru înfiinţarea unui parc pe 100 de hectare la intrare în Cluj-Napoca dinspre Floreşti. „Eu m-am întâlnit cu colegii din PNL ca să identifice articolele din lege pentru a merge la legislaţia europeană. Am mai umblat şi eu prin alte ţări, dar pe 100 din cele 200 de hectare se poate face un parc”, a precizat Boc. Este vorba despre terenul de 200 de hectare, pe o parte din care se află Muzeul Apei. 

”Nu am altă ambiţie. La fel cum în alte părţi ale lumii există astfel de parcuri, eu nu cred că la Cluj-Napoca nu se poate. Sunt 200 de hectare de teren acolo. Nu cerem să facem blocuri, ci să se facă parc. Pe 100 de hectare să fie zonă de protecţie sanitarpă, iar pe alte 100 de hectare să se poată face un parc. Vrem să facem pentru Cluj şi Floreşti un parc. Acolo mai mult sunt conducte de care se prevalează cei de la Compania de Apă Someţ. Eu spun spaţii verzi, o zonă de agrement, fără fundaţii care să afecteze conductele şi rezervele de apă”, a susţinut Boc.  

El a mai arătat că îi invită pe toţi parlamentarii din Cluj să facă un proiect de lege care să permită aceste investiţii. „Trebuie protejate sursele de apă de pe 100 de hectare, dar aici avem un parc, care ne-ar costa 2 - 3 milioane de euro, şi nu facem nimic. Acum pe lege nu se poate, dar pe viitor ar trebui să se facă ceva”, a arătat edilul. 

Parcul Herăstrău este cel mai mare parc din România, având peste 100 de hectare. 

Compania de Apă Şomeş: „Nu e posibil”

Lucian Croitoru, purtătorul de cuvânt al Companiei de Apă Someş, susţine că legislaţia actuală nu permite o astfel de amenajare, deoarece vorbim despre o zonă de protecţie sanitară severă. „Pe actuala legislaţie privind protecţia sanitară cu regim sever a surselor de apă ceea ce propune domnul primar nu e posibil. Legislaţia instituie trei inele concentrice de protecţie sanitară a surselor de apă, respectiv zona de protecţia sanitară cu regim sever, zona cu restrciţie şi al 3-lea inel - zona de protecţie hidrogeologică. Legislaţia interzice orice amenajare şi activitate umană în această zonă de protecţie sanitară severă  ce ar putea duce la o eventuală polare a sursei de apă. Tot terenul menţionat de domnul primar face parte din zona de protecţie sanitară”. 

Croitoru a mai susţinut că este vorba despre zona de protecţie sanitară a sursei de apă subterană Floreşti care „este sursă de rezervă alternativă în caz în care s-ar produce o polulare accidentală  a surselor Tarniţa, Gilău şi Şomeşul cald”.

Purtătorul de cuvânt a mai suţinut că terenul este administrat de Compania de Apă Someş, fiind în proprietatea publică a Consiliului Judeţean Cluj. 

Mă tem că domnul primar pasează unele responsabilităţi către parlamentari ca parcul de o sută de hectare, pe care mi le asum, nicio problemă, în loc să rezolvăm lucruri mai simple prin instrumentele pe care le are la dispoziţie Primăria”.  

Adrian Dohotarul, parlamentar USR

Parcul Est 

Boc a precizat că până la modificarea legislaţiei singura variantă ar fi crearea unui parc în estul oraşului, dar problema acolo ar fi faptul că sunt necesare exproprieri de zeci de milioane de euro. „Acolo vom face un parc dar peste foarte mult timp”, a mai spus Boc.

Deputatul USR, Adrian Dohotaru, care a făcut parte din grupul informal SOS Parcurile Clujului, a făcut lobby de mai mulţi ani pentru realizarea unui parc de mari dimensiuni în estul oraşului, susţine: 

„De câţiva ani spun că o parte din zona de protecţie a apei trebuie să se transforme în parc, mai ales că Floreştiul e lipsit de spaţii publice de anvergură. De aceea, particip la invitaţia d-lui primar Boc, anunţată la radio, de a contribui ca parlamentar la realizarea unuia dintre cele mai mari parcuri din ţară între Cluj şi Floreşti, pe malul Someşului. Totuşi, cred că e necesar şi un demers oficial, nu declaraţii în media, adică o invitaţie oficială din partea Primăriei pentru dezbateri publice la care sunt invitaţi şi specialişti şi ecologişti pentru a crea acel proiect legislativ care să permită companiei Somes SA să scoată 100 de hectare din zona de protecţie sanitară pentru a fi transformată într-un parc, dar unul amenajat într-un mod minim invaziv”.

Dohotaru: „Până la modificări legislative ca să facem parc de 100 de hectare, putem face lucruri mult mai simple”

„În acelaşi timp, observ un anumit amatorism la nivelul Primăriei. În urmă cu câţiva ani, dl primar a acceptat un parc pe câteva zeci de hectare în cealaltă parte a oraşului, aşa-numitul Parc Est / Între Lacuri, pentru care am militat continuând ideile arhitectului Vasile Mitrea, dar acest spaţiu public nu se materializează. Nu vedem nici o negociere cu proprietarii privaţi, Primăria nu ne arată cât mai are din pepinieră. Se poate face, chiar şi fără negocieri cu proprietarii privaţi, un parc în formă e potcoavă care să lege Parcul Iulius de Parcul Între Lacuri printr-o alee pietonală. Parcul şi lacul de lângă strada Tulcea se pot lega de cartodrom prin pepinieră şi deja avem cel mai mare parc al Clujului. După asta se poate negocia cu proprietarii privaţi care au terenuri la ultimele lacuri şi în a doua parte a pepinierei. Apoi, până la modificări legislative ca să facem parc de 100 de hectare, putem face lucruri mult mai simple. Ştrandul Sun poate deveni un spaţiu similar cu Baza Sportivă Gheorgheni. Am fost recent acolo şi spaţiul zace neutilizat. E folosit doar vara contra cost, dar de ce să nu fie folosit trei anotimpuri gratuit. Mă bucur că bazinul se acoperă şi e folosit înalte anotimpuri, dar sunt locuri de joacă ce se pot reabilita, terenuri de fotbal şi tenis care pot fi reamenajate şi date copiilor din zonă. Se pot amenaja nişte terenuri de baschet şi o pistă de atletism mai ales că în apropiere există şi liceul sportiv care poate utiliza o pistă de tartan, nu doar locuitorii din Grigorescu şi Mănăştur. Clujenii uită că lângă ştrandul Sun există Club Transilvania, de 5,5 hectare, cât Parcul Feroviarilor. Ei bine, dacă s-ar amenaja malul Someşului ca să nu mai ajungem în traficul auto, se pot lega cele două baze la 200 de metri una de alta. Clubul Transilvania este al primăriei dar este concesionat unor proprietari privaţi. Printr-un parteneriat public-privat se pot face investiţii în bază astfel încât să fie ore pentru utilizare cu taxă şi altele pentru utilizare gratuită, mai ales pentru copii. La cât de puţine spaţii verzi avem în Cluj, nu înţeleg de ce administraţia a concesionat o bază sportivă de mărimea Parcului Feroviarilor când ar putea-o pune la dispoziţia clujenilor gratuit pe modelul Bazei Sportive Gheorgheni, unde am insistat pentru gratuitate ca să fie un spaţiu public pe bune”. 

Delta Văcăreşti de Cluj

Dohotaru a mai susţinut că în zona Gheorgheni se poate amenaja o zonă similară cu Delta Văcăreşti: 

„Legat de această zonă, mă întâlnesc cu un grup de experţi ca să vedem dacă ultimele lacuri, stufărişul şi o parte din pepinieră nu pot fi transformate într-un parc natural urban pe modelul Deltei Văcăreşti. Primesc mai multe semnale că transformarea unei părţi din Parcul Est / Între Lacuri într-un parc natural este posibilă şi sper să avem dosarul finalizat de creare a unei rezervaţii urbane anul viitor. Ar fi un pas important care ar proteja zona de construcţii şi un model de urbanism echilibrat, care îmbină armonios construcţia de blocuri în jurul unor spaţii publice care să ofere calitate vieţii oraşului. Apoi, nu e nevoie de noi proiecte legislative ca Primăria să exproprieze proprietarii privaţi din zona La Terenuri, Mănăştur, cel mai mare spaţiu public posibil al Mănăşturului, care are 100.000 de locuitori. Legea exproprierilor prevede expres posibilitatea de a expropria pentru baze sportive. Mă doare inima când trec în zonă, mai ales că avem Zilele Mănăşturului acolo, şi văd terenurile de sport şi locurile de joacă, mobilierul urban, toate distruse. Mă tem că dl primar pasează unele responsabilităţi către parlamentari ca parcul de o suta de hectare, pe care mi le asum, nicio problemă, în loc să rezolvăm lucruri mai simple prin instrumentele pe care le are la dispoziţie Primăria”.