Rusalii 2015. Tradiţii şi superstiţii: Ziua în care spiritele morţilor iau minţile oamenilor şi este interzis dormitul sub cerul liber. Ce minuni fac florile de tei

Rusalii 2015. Tradiţii şi superstiţii: Ziua în care spiritele morţilor iau 
minţile oamenilor şi este interzis dormitul sub cerul liber. Ce minuni fac florile de tei

Rusalii 2015. În biserică se sfinţesc ramurile de tei Foto:invitatiela ortodoxie.wordpress.com

Rusalii 2015. Sărbătoare populară cu dată mobilă, Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh este celebrată în acest an pe 31 mai, la 50 de zile după Sfintele Paşte. Cunoscută şi sub denumirea de Cincizecime, sărbătoarea este dedicată îndeosebi spiritelor morţilor şi păstrează o serie de tradiţii şi superstiţii înfricoşătoare.


Duminica Mare care încheie Ciclul Pascal, cunoscută şi sub denumirea de  Pogorârea Sfântului Duh, se suprapune peste sărbatoarea populară a Rusaliilor.
 
În tradiţia populară, Rusaliile sunt nişte fiinţe fantastice, malefice, asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi după Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele. Conform specialiştilor în Etnografie, în vechime, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare.

Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi, în virtutea tradiţiei, să pună la porţile caselor ramuri verzi de tei, plantă despre care se spune că alungă duhurile rele.
 

Rusalii 2015. Tradiţii şi superstiţii: Iele, Zâne sau Frumoase

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. În satele din Bărăgan, credincioşii spun că acestea sunt în stare să ia minţile oricui.

“La Lupşanu, Alexandru Odobescu, Unirea sau Gălăţui, pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: Iele, Zâne, Frumoasele. Se spune din bătrâni că aceste spirite locuiesc pe lângă izvoare, fiind în stare, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor, să-i îmbolnăvească”, povesteşte Ani Topârceanu, şef secţie Etnografie şi Foclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi.

 

Rusalii 2015. Cum să faci să fii ferit de rele

Spre deosebire de strigoii care apar şi le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii.

Fetele poartă cununi din flori sau spice de grâu

În tradiţia populară s-a înrădăcinat ideea că-i pedepsesc pe oamenii răi, pe cei care nu le respectă zilele sau care dorm noaptea sub cerul liber etc. “În această zi sfântă, ca să fie feriţi de rele, sătenii, în special respectă anumite obiceiuri şi ceremonii: împodobesc locuinţele şi porţile cu ramuri de tei, plop, stejar şi se fac descântece împotriva Ielelor”,  a precizat etnograful.

Rusalii 2015. Moşii de vară, punţi de legătură între viaţa veşnică şi cea pământeană

În ajunul sărbatorii de Pogorâre a Sfântului Duh, credincioşii îşi comemorează morţii şi respectă cu sfinţenie datini transmise din moşi-strămoşi. Este ziua în care se împart sarmale, iar oamenii se feresc să circule noaptea pentru că atunci bântuie sufletele răposaţilor.

Pomenirea morţilor se face cu colivă

Sâmbătă, la acest praznic al Moşilor de vară, în toate bisericile ortodoxe se oficiază slujbe de pomenire a tuturor celor trecuţi la viaţa veşnică - rude şi prieteni. Gospodinele se pregătesc temeinic pentru această zi şi impart bucate specifice sărbătorii: colivă, colaci, fructe, sarmale în foi de viţă, orez cu lapte şi vin.

Conform crestinortodox.ro, în multe localităţi din Bărăgan şi Dobrogea se continuă o tradiţie moştenită de la daci. De moşi se împart vase de lut  de cozile cărora se leagă ciorchini de cireşe şi flori de tei sau trandafiri albi, în memoria tinerilor răposaţi din familie. Dacii spuneau ca aceste ofrande sunt punţi de legătură între viaţa pământeană şi cea veşnică.

Rusalii, tradiţii şi superstiţii: Ofrande pentru iertarea păcatelor

Tradiţia creştină spune că ofrandele pentru sufletul celor adormiţi au putere de mijlocire pe lângă Dumnezeu pentru iertarea păcatelor săvârşite de către ei, cu gândul sau cu fapta, în timpul vieţii. În amintirea celor adormiţi, urmaşii merg la cimitir pentru a le curăţa mormintele şi a le aşeza flori şi lumânări aprinse la căpătâi.

„În afară de faptul că în calendarul nostru creştin fiecare sâmbătă este considerată zi de pomenire a morţilor cele mai cunoscute sâmbete sunt: Moşii de vară - în sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt şi Moşii de iarnă - în sâmbăta dinaintea Înfricoşatei Judecăţi”, a precizat pr. lect. dr. Marian Mihai - Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, citat de basilica.ro.

Simion Florea Marian menţiona în lucrarea "Trilogia vietii", "că pe tot parcursul anului, în spaţiul românesc există 20 de zile de Moşi". Cuvântul "moşi" vine de la "strămoşi", şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice.

Rusalii, tradiţii şi superstiţii: Se  împart sarmale

În fiecare an au loc trei pomeniri pentru sufletele celor trecuţi în nefiinţă: moşii de vară, de toamnă şi de iarnă.

„Una din cele mai importante pomeniri ale morţilor de peste an este în sâmmbătă dinaintea Rusaliilor, „Moşii de vară“, a precizat părintele Paul Tudorache, parohul bisericii Sfânta Cuvioasă Parascheva. 

La biserică se citeşte sfânta liturghie şi slujba parastasului şi sunt pomeniţi morţii, după care oamenii merg acasă şi împart. „Moşii de vară nu se ţin într-o zi anume din an, ci în sâmbăta dinaintea Rusaliilor, la coborârea Duhului Sfânt“, a adăugat preotul.

În tradiţia populară există credinţa că, în această zi, sufletele morţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană mâncare gătită. În Bărăgan, gospodinele pregătesc sarmale în foi de viţă şi orez cu lapte şi pun în căni cireşe sau căpşune.

Se împart cireşe Foto:cvlpress.ro

“Se spune că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, de aceea este obligatoriu ca măcar un singur fel de mâncare să fie fierbinte”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.

La Moşii de vară s-au păstrat din bătrâni o serie de superstiţii pentru liniştea răposaţilor. Tot în această zi se fac şi predicţii meteorologice. Se spune că dacă plouă de Moşi vom avea parte de recoltă bogată. În aceasta perioadă nu se circulă noaptea, pentru că sufletele morţilor colindă neîncetat. Cel mai "periculos" este să mergi în noaptea din ajun şi de Moşi, când sufletele se întorc la mormite şi aşteaptă să meargă la cer. Tot de Moşi, gospodinele nu dau cu mătura ca să nu ridice praful în  ochii răposaţilor, nu spală şi nu aruncă gunoiul ca să nu ajungă în mâncarea morţilor.
 

Rusalii 2015. Ce să faci ca să nu atragi mânia ielelor în Lunea Sfântului Duh

În a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, adică în Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxă praznuieşte pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. Însă, în calendarele româneşti această zi este trecută ca sărbatoare a Sfintei Treimi. Se pare că această denumire a fost dată sub influenţa catolică.
La catolici, conform crestinortodox.ro, Sfânta Treime e sărbătorită în prima Duminică după Rusalii. În calendarele celorlalte Biserici Ortodoxe, Lunea de după Rusalii este numită Lunea Sfântului Duh, ca în Penticostar.

Sărbătoarea Sfintei Treimi, cincistă a doua zi de Rusalii

La sinodul II ecumenic, ţinut în anul 381 la Constantinopol, a fost respinsă învăţătura lui Macedonie, care afirmă ca Sfântul Duh este o "creatură". Aici s-au alcătuit celelalte articole din Crez şi s-a mărturisit că Sfântul Duh purcede din Tatăl şi "este împreuna cu Tatăl şi cu Fiul închinat şi mărit".
 
Există obiceiul ca de Rusalii să se aducă în biserică frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, ca semne ale coborârii Sfântului Duh. Ele sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor.
 

Rusalii, tradiţii şi superstiţii: Cum se calculează data acestei sărbători

Credinţa populară spune că în noapte de Rusalii nu este bine să dormi sub cerul liber sau să te duci la fântână, deoarece poţi să cazi pradă farmecelor acestor făpturi, în caz că le surprinzi dansul (Hora Ielelor).

“Sărbătoarea de Rusalii era calculată prin însumarea la Duminica Paştelui a unui număr de 50 de zile(Muntenia, Oltenia, Transilvania şi Banat) sau 51 de zile(Moldova) şi dura 3 zile (Moldova, Transilvania), 7 zile(Muntenia şi Oltenia) şi 8 zile (Banat)”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa.

Numeroase obiceiuri şi ceremonii popula întreaga săptămână a Rusaliilor. De exemplu, în Muntenia, Moldova şi Oltenia se împodobeau porţile şi anexele gospodăreşti cu ramuri de tei, plop şi stejar şi se dansa Jocul Căluşarilor.

Dansul Căluşarilor fereşte de rele

În Oltenia se sfinţeau ramurile de soc, tei, rug de mure, jaleş pentru medicina populară, iar în Muntenia, Moldova şi Banat se purtau pelin şi altep plante de leac la brâu sau în sân pentru îndepărtarea ielelor.
În Transilvania centrală se obişnuia împletirea cununiţelor din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor, iar sătenii din toată ţară culegeau în vechime plante de leac la sărbătoarea Rusaliilor.

Rusaliile, tradiţii şi superstiţii: Plante cu puteri vindecătoare

Acum este momentul  în care creştinii sfinţesc ramuri de tei, soc, mure, pe care le folosesc apoi ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.

Ramurile de tei au puteri tămăduitoare

“Ramurile de tei au o simbolistică aparte la această sărbătoare. Se crede ca teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor şi de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfinţesc la Biserica, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane”,  spun specialiştii. Alte superstiţii şi obiceiuri de Rusalii spun că nu este bine să muncesti în această perioadă, pentru că zânele se înfurie pe cei ce nu le respectă şi nu cinstesc aceste zile.

Vă recomandăm şi:

Tradiţii de Înălţarea Domnului - Sărbătoarea când se leagă vrăjile şi descântecele. De ce e bine să fii vesel de Ispas şi ce păţesc cei care muncesc astăzi

Buna Vestire, tradiţii şi superstiţii: ziua în care cearta este interzisă, iar şerpii se alungă de pe lângă casă. Ce semnifică pâinea şi sarea care se pun pe prag

18 reguli pe care orice creştin trebuie să le respecte atunci când intră în biserică. Ce este interzis să faci în Casa Domnului

Cum ne protejează Sfinţii. Ce trebuie să respecte credincioşii care poartă numele Nicolae, Ioan, Parascheva sau Andrei, pentru a nu încălca poruncile sfinte

Tradiţii la sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi. Ziua în care este interzisă munca, iar tinerele ţin post ca să aibă o căsnicie fericită

Superstiţii la Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ziua magică în care se deschid cerurile şi se „leagă” farmecele

Superstiţii de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Cine munceşte pe 8 noiembrie va avea parte de o moarte chinuită

citeste totul despre: