Regenerare urbană. Centrul vechi al oraşului, modernizat cu fonduri Regio

Centrul vechi, o zonă neatractivă FOTO I.S.

Centrul vechi al Călăraşiului, o zonă ternă, cu spaţii publice degradate, neamenajate corespunzător, neatractivă pentru călărăşeni a fost inclus într-un proiect de modernizare cu finanţare europeană. Autorităţile locale îşi propun astfel reducerea emisiilor de carbon prin creearea unui spaţiu urban multifuncţional în zona centrală a oraşului.

În curând, Primăria Municipiului Călăraşi va recepţiona Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie a acestui proiect, urmând ca, până în toamnă, aplicaţia să fie depusă spre finanţare.

“Zona centrală în care este situat amplasamentul investiţiei concentrează cele mai importante unităţi administrative, financiare, culturale şi comerciale şi prezintă o bună deservire cu spaţii publice prin existenţa unei reţele formată din grădini, squaruri şi pieţe conectate, parţial, prin zone pietonale.  Cu toate acestea, spaţiul public nu este amenajat corespunzător, fiind în mare măsură degradat. Astfel, per ansamblu, zona nu este foarte atractivă pentru locuitori, fiind necesară reamenajarea şi revitalizarea zonei pietonale.

Proiectul propune soluţii moderne de share-space şi pietonal, infrastructura necesară derulării tranzitului pietonilor şi bicicliştilor între zonele de interes din zona centrală şi a legăturii între liniile de circulaţie ale transportului public urban. Lucrările de intervenţie propuse vor consta în: lucrări de infrastructură, fântâni, mărirea şi diversificarea zonelor de spaţiu verde prin amplasarea de jardiniere şi gradene de sprijin (se vor planta specii autohtone şi foarte bine adaptate la mediul climatic din zona câmpiei), trepte şi rampe pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi, pergole, divers mobilier urban, iluminat ornamental, canalizaţii subterane pentru instalaţiile noi cât şi pentru reţelele de telefonie, cablu existenţe, amenajarea zonelor de şedere prin amplasarea de bănci inteligente (dotate cu prize USB, sisteme inteligenţe şi autonome) etc, explică primarul oraşului, Daniel Ştefan Drăgulin.

În acelaşi perimetru va fi amplasată o staţie autonomă de tip bike-sharing pentru circa 30 de biciclete care va permite parcarea în siguranţă a acestora precum şi un confort ridicat pentru închiriere şi returnare.

Oraşul de altădată

Pe vremuri, în jurul centrului vechi pulsa toată viaţa Călăraşiului. În perioada interbelică, urbea de pe malul Borcei avea un aer aristocratic, iar oamenii socializau pe cea mai circulată arteră. În centrul vechi găseai toţi negustorii oraşului, care puneau la cale ce stofe fine să mai aducă de la Paris ori ce reţete sofisticate să le prezinte clienţilor din restaurante. Oraşul avea chiar şi un cazinou, situat pe locul unde se află astăzi societatea Baden, unde îşi încercau norocul cei înstăriţi sau zăboveau la un pahar de „vorbă”, punându-se la curent cu ultimele noutăţi din ţară. Odinioară, centrul oraşului era însufleţit de la un capăt la celălalt. Astăzi, zona este una aproape pustie. Pentru că tinerii s-au mutat în alte cartiere ale oraşului, aici au rămas doar pensionarii.

Negustori de toate felurile

Oamenii stăteau la taclale şi încercau să-şi îmbie clienţii cu mărfurile din prăvălii. Pe strada Sfântul Nicolae, care începe exact de la parcarea Consiliului Judeţean, negustorii de toate felurile erau la datorie. Croitorii, ateliere de mobilă, stofe, librării, papetării, ceaprăzărie, cafenele, restaurante, cofetării, tutun, ziare, timbre. Acesta era peisajul care-l întâmpina pe călărăşean la tot pasul. Nimic nu mai aminteşte astăzi de comerţul de odinioară. La 26 septembrie 1910, marele istoric Nicolae Iorga, venit pentru prima dată la Călăraşi nota: „Strada Mare se desfăşură largă, cu case dintre care multe au două rânduri şi o înfăţişare plăcută. Aici şi în alte părţi ale orăşelului zâmbesc trecătorului vile gospodăreşti, despărţite de stradă prin cochete grădini de flori“.