Fata care reface „din rădăcini“ celebra ie românească. Cât costă o bluză ţesută şi cusută din materiale 100% naturale
0
Brodate cu fire multicolore şi pictate manual cu motive florale şi populare, cămăşile tradiţionale care ies din mâinile unei foste asistente medicale sunt adevărate opere de artă. Îndrăgostită încă din copilărie de ia românească, Mirella Neagoe, o bucureşteancă get-beget, a început să lucreze de la zero cămăşile fără graniţe.
Obiectele pe care le creează se vând pe internet, iar cereri nu au întârziat să apară şi din străinătate. Prin cunoştinte a reuşit să vândă câteva bucăţi în Anglia, Austria şi Franţa, iar acum lucrează la câteva modele care i-au fost cerute în ţară.
Crescută lângă meşteri populari, pentru Mirella Neagoe arta populară a fost o tradiţie de familie. Alături de fratele şi părinţii săi, a pictat icoane şi a fost prezentă la marile târguri din Capitală şi din ţară cu obiectele făcute manual. Îndrăgostită de tradiţia populară, a avut colaborări cu Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional Dimitrie Gusti, Muzeul Astra din Sibiu. Pentru a reînvia tradiţiile autentice româneşti, în urmă cu mai mulţi ani s-a mutat la ţară, în judeţul Teleorman, cu gândul de a duce mai departe meseria bunicului, meşter popular cu prăvălie în sat.
“Ia românească, un produs fără graniţe, o piesă care ne defineşte ca popor, a făcut înconjurul lumii. Mi-am dorit să o creez de la zero, să dau naştere unui obiect unicat. Lucrez doar cu materiale româneşti, pânză autentică, iar iile le realizez la comandă. Clientul spune ce doreşte, iar eu execut. Cererile nu sunt foarte mari, deoarece şi preţul este pe măsura unui astfel de articol vestimentar. Oamenii se sperie când aud 120-350 de lei. Este o muncă laborioasă, un proces de durată care necesită tehnică deosebită. Eu fac lucruri unicat. Nicio ie nu seamănă cu cealaltă. Aici cred că este farmecul acestei piese, să fie deosebită. Cine apreciază acest lucru nu se uită la preţ. O ie de calitate costă pe măsură”, povesteşte Mirella Neagoe.
Talent şi multă inspiraţie
Fără studii în domeniu, doar cu talent şi cu inspiraţia naturii care o înconjoară, Mirella Neagoe face lucruri deosebite. “Sunt o persoană autodidactă, mereu mi-a plăcut să învăţ, să progresez, să aflu cât mai multe. E greu să părtrunzi pe piaţă astăzi când lucrurile în serie ieftine, din materiale proaste, sunt scumpe. Din păcate, oamenii nu mai pun preţ pe calitate, cunoscătorii ştiu însă despre ce vorbesc”, povesteşte femeia.
Culorile pe care le foloseşte pentru a realiza pictura sunt de foarte bună calitate, speciale pentru ţesătură, iar tehnică folosită este pictură cu pensula, asemănătoare pictării unui tablou. “Inspiraţia uneori vine uneori, alteori nu, nu se poate măsura în timp deoarece uneori lucrez cu mai mare uşurinţă, alteori nu. Nu este matematică. Creaţia cere timp şi consum nervos, aceste obiecte nu se pot numi nici măcar serie mică. Fiecare este realizată după măsură clientei şi de multe ori, cu toate că sunt modele nenumărate, clienta vine cu idei. Timpul acordat lucrului este nelimitat, este o pasiune, dar şi o necesitate pentru a putea supravieţui”, povesteşte artistul popular.
Accesorii: brăţări, pălării
Pe lângă iile făcute şi pictate manual, Mirella lucrează şi accesorii: brăţări, pălării, iar primăvară şi mărţişoare. Optimistă din fire, Mirella Neagoe crede că va răzbi pe piaţă, mai ales că în ultima vreme reîntoarcerea la tradiţie, la lucrurile de pe vremea bunicii, a devenit o modă.
“Din proprie poruncă mi-am luat ca partener optimismul în această activitate migăloasă, care cere timp, inspiraţie şi linişte sufletească. Eu cred că o stare de spirit frumoasă îmi este de mare ajutor într-o perioadă în care de multe ori calitatea este detronată de alegerea produselor lucrate în masă şi ieftine. Cine doreşte un lucru deosebit, o amintire pentru cineva drag poate alege o ie lucrată şi pictată manual. E cel mai de efect cadou”, spune femeia.
“Este un mod de a dărui”
Despre munca de zi cu zi şi despre câte ii a realizat, Mirella Neagoe este directă: “Mulţi întreabă cât timp îţi ia să realizezi un obiect, dar în obiectul acela sunt înglobate mult prea multe ore de studiu şi încercări pe care nimeni nu le pune la socoteală. Nu m-am gândit niciodată câte lucrări am realizat până acum,scopul meu este să aduc bucurie, este un mod de a dărui şi de a primi iubire şi bucurie, acest sentiment se creează între mine şi client şi este cel mai important”.
Evident, că şi partea financiară este important, însă artistul popular spune că insuficientă, în raport cu efortul depus.
“Mi-am asumat să fac ce-mi place, aşa că încerc să nu mă plâng. Sunt foarte multe persoane care apreciază, însă puţine care achiziţionează. Criză financiară îşi spune cuvântul. Am un magazin online în lucru, până atunci expun în târg la Muzeul Ţăranului uneori şi pe Facebook pe contul meu personl sau Prăvălia cu iişoare. Proiecte am multe pentru viitorul apropiat, sper să le pot pune în practică. Sunt o persoană optimistă, asta mă ţine şi dragostea pentru ceea ce fac, realitatea însă este că trăim vremuri dificile în care permanent trebuie să te reinventezi. Da, aş vrea să pot să fac în alt ritm, să pot să am timp şi pentru mine, să nu mai duc grijă zilei ce vine, să am bani pentru investiţii în materiale ...vise de artist cu capul în nori ...Bucuria dumneavoastră este bucuria mea. Vă mulţumesc dacă apreciaţi”, spune femeia.
Iar despre ideea acestei afaceri, Mirella, care a trăit 3 ani în Franţa, îşi aduce aminte cu nostalgie:” Ideea a fost de fapt o imagine pe care am avut-o mereu în minte. O ie cu pantaloni evazaţi din pânză topită pictată cu flori ...briza.. culoarea Mediteranei, Coasta de Azur. Acesta a fost începutul.”
Cel mai valoros obiect
Ia populară este considerată unul din cele mai valoroase obiecte de cultură tradiţională românească, dar şi mondială, fiind apreciată atât în interiorul graniţelor, cât şi în afara lor. Faima internaţională se datorează simplităţii şi frumuseţei iei, dar mai ales publicităţii de care aceasta a beneficiat indirect odată cu turneul Reginei Maria în Statele Unite ale Americii în anul 1926, Majestatea Sa purtând exclusiv ii croite din materiale preţioase, brodate şi accesorizate conform modei interbelice, dar care îşi păstrau caracterul tradiţional, unic. Acest succes al originalităţii româneşti s-a simţit şi peste ani.
Protejează de spiritele rele
Specialiştii în tradiţie noastră populară vorbesc despre „însemne magice cusute cu grijă, care aveau menirea de a proteja purtătorul de spiritele rele” şi despre faptul că tinerele moşteneau de la bunicile lor sau de la mamele lor nu doar arta meşteşugului popular, ci şi rugăciunile potrivite care se spuneau obligatoriu înaintea începerii torsului lânii, a ţesutului sau a împletitului firelor.
În partea de sud a ţării, iile erau ţesute cu borangic, iar în toate regiunile erau accesorizate cu broderii la gât şi mâneci şi cu mărgele.
Sursă de inspiraţie pentru artişti
Pe de altă parte, ia a atras atenţia artiştilor, fiind imortalizată de pictorul francez Henri Matisse în mai multe tablouri, unul dintre ele – “La blouse roumaine” (1940) – fiind expus la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris. Un alt pictor român, de origine evreiască, Constantin Daniel Rosenthal a imortalizat-o pe Maria Rosetti în “România revoluţionară” purtând atât ie, cât şi năframă. Ia românească apare şi în tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiaţă.
Ia romaneasca a fost, deopotrivă, sursă de inspiraţie pentru creaţia vestimentară a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, în 1981, o întreagă colecţie intitulată “La blouse roumaine”, urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, şi care a apărut în numărul american al revistei Vogue, în martie 2012, purtată de cântăreaţa Adele.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
