Ce semnificaţii are Joia Mare, ziua celor 12 evanghelii. Ritualurile pe care le fac fetele nemăritate şi cum se prepară pasca

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pasca este simbolul renaşterii şi se pregăteşte în fiecare an de Paşte FOTO Adevărul
Pasca este simbolul renaşterii şi se pregăteşte în fiecare an de Paşte FOTO Adevărul

În Joia Mare se prăznuieşte spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda. În seara acestei zile, creştinii merg la Denia celor 12 evanghelii. Adevarul.ro vă spune ce semnificaţii are Joia Mare.

Joia Mare sau Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească şi începutul patimilor prin vinderea Domnului.

"Este ziua în care în biserici, în timpul deniei (slujbei de seară), se citesc cele 12 evanghelii şi se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii. Preoţii le vorbesc credincioşilor despre ultimele zile petrecute de Iisus înainte de Răstignire, despre patimile şi învierea Mântuitorului", explică părintele Ramon Eugen Ilie, paroh la biserica "Sf-Împăraţi Constantin şi Elena" din Călăraşi.

„Dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora, pilda v-am dat vouă ca şi voi să faceti la fel" (In. 13, 14). Este o poruncă a Mântuitorului ca să fim unii faţă de alţii cinstitori, de a ne smeri unii în faţa altora, spun preoţii.

Cina cea de taină

Este ultima cină pe care a avut-o Hristos împreună cu ucenicii săi înainte de Sfintele Sale Pătimiri, când a rânduit ca cele ce le-a făcut El să se facă în continuare spre pomenirea Lui: „Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor. Asemenea şi paharul, după cină, zicând: Beţi dintru acesta toţi, acesta este sângele Meu al legii celei noi care pentru voi şi pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor" (Mt. 26, 26-27).

După ce a spus aceste cuvinte a rânduit: "Aceasta să faceţi întru pomenirea Mea" (Lc. 22, 19; I Cor. 11, 25), şi aceasta o facem şi noi la fiecare Sfântă Liturghie, când ne aducem aminte de această poruncă, dar le pomenim în chip deosebit în Joia Mare.

Rugăciunea din grădina Ghetsimani

Domnul Hristos L-a rugat pe Tatăl ceresc să treacă paharul suferinţelor de la El dacă este cu putinţă şi a precizat că vrea să împlinească voia Părintelui ceresc, pentru că a zis: "Nu voia Mea, ci voia Ta să se împlinească" (Mt. 26, 39). Este rugaciunea la care e bine să ne gândim şi noi, iar rugăciunea noastră trebuie să fie una cât mai adancă.

Prinderea Mântuitorului

Când Iuda l-a sărutat şi i-a zis: „Bucură-te, Învăţătorule" (Mt. 26, 49), şi când cei care au venit împreuna cu el l-au prins pe Hristos şi l-au dus la judecata lor. Joia Mare “este ziua în care în biserici, în timpul deniei (slujbei de seară) se citesc cele 12 evanghelii şi se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii. Preoţii le vorbesc credincioşilor despre ultimele zile petrecute de Iisus înainte de Răstignire, despre patimile şi învierea Mântuitorului”, spun preoţii. Mergând la Denia celor 12 Evanghelii, credincioşii retrăiesc, în cântări religioase, întregul episod al Patimirilor lui Iisus Hristos şi se roagă pentru ziua Judecăţii de Apoi.

Rugăciuni la vreme de necaz

În Joia Mare se săvârşeşte Denia celor 12 Evanghelii. În timpul acestei slujbe, unele femei fac 12 noduri pe sfoară sau aţă, unul după fiecare Evanghelie, punându-şi dorinţe. În unele regiuni, nodul respectiv se desface după ce dorinţa a fost îndeplinită, iar în altele, se desface la vreme de încercare, rostindu-se o rugăciune pentru rezolvarea unei probleme. Fetele nemăritate mai obişnuiesc să îşi pună şnurul înnodat sub pernă ca să-şi viseze ursitul.

La Denia celor 12 Evanghelii se obişnuieşte, în unele locuri, să se pună la „Vii", legate între ele, cele 12 lumânări care au fost aprinse în timpul slujbei, câte una pentru fiecare Evanghelie. De asemenea, se duc la biserică vase noi, pâine lumânări şi vin şi sunt lăsate acolo până la Paşti.

În Joia Mare oamenii obişnuiesc să se spovedească. În tradiţia populară, pentru că joia a fost Sărutul lui Iuda, e bine ca oamenii care se întâlnesc sau care nu s-au văzut de mult timp să nu se sărute pentru că acest gest ar putea fi înţeles ca o trădare.

Cum faci pasca

De Joia Mare, tradiţiile spun că se prepară cele mai importante copturi pascale: cozonacii cu mac şi nucă şi pasca cu brânză. Pasca, cea mai importantă coptura rituală a Paştelui, se face din faină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă şi are, cel mai adesea, forma rotundă.

Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşază aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut. În mijlocul tăvii se pune brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit.

“Pasca este preparată din făină de grâu, simbol al renaşterii, de cea mai bună calitate, la care se adaugă lapte, ouă, brânza şi mirodenii. Obiceiurile indică un adevărat ritual pe care femeile îl urmau înainte de a se apuca să facă pasca: se îmbăiau, se pieptănau, îşi puneau haine curate, făceau rugăciuni, iar abia apoi se apucau de frământat şi preparat”, spun etnografii.

Aluat:
1 pliculeţ drojdie uscata
3 gălbenuşuri
80 g unt/margarină topită
3 plicuri zahăr vanilat
100 g zahăr
1 linguriţă rasă de sare
200 ml lapte
coajă de lămâie
cca 400 g făină

Umplutura pentru pască:

500 g brânza de vaci
300 g smântână
150 g stafide înmuiate în rom
5 plicuri zahăr vanilat
1 linguriţă coajă de lamaie
4 linguri de griş
150 g zahăr
3 ouă

Am pregătit o maia din drojdie, 2 linguriţe de zahăr, 2 linguriţe de făină şi 4-5 linguri de lapte călduţ pe care am lăsat-o la dospit 15 minute.

Separat am pus laptele cu zahărul şi zahărul vanilat la fiert până s-a topit complet zahărul. Am pus făina într-un vas mare şi am făcut o adâncitură în mijloc.

image

"Am adăugat maiaua, laptele uşor răcit, gălbenuşurile frecate cu sarea şi coaja de lămâie. Am omogenizat bine aluatul şi am început să adaug treptat din untul topit şi am frământat bine până ce aluatul nu s-a mai lipit de mâini. L-am lasat la dospit la loc călduţ, acoperit cu un prosop timp de 60 de minute.

Între timp am pregătit umplutura: am mixat brânza de vaci cu zahărul şi zaharul vanilat, apoi am adăugat treptat câte un ou şi am mixat bine după fiecare. Cu o paletă am încorporat uşor smântâna, grişul şi stafidele", scrie bucataras.ro.


Am împărţit aluatul în două. Prima parte am pus-o în tava tapetată cu unt şi am ridicat-o uşor pe peretii tăvii cât să încapă umplutura. Am pus umplutura şi am nivelat bine.

image
image

Am oprit 1/3 din restul de aluat apoi celălalt rămas l-am împărţit în 2. Am intins fiecare parte într-un şnur subţire apoi le-am împletit. Am pus împletitura peste brânză de jur împrejurul tăvii, apoi din restul de aluat am format o cruce pe care am aşezat-o pe mijlocul păscuţei. Am mai lăsat-o la dospit 15-20 de minute apoi am introdus-o în cuptorul preîncălzit pentru aproximativ o oră.

Tradiţii de urmat pentru sufletul morţilor

Tot Joia Mare este ziua în care se fac slujbe special dedicate morţilor. Fiecare familie duce la biserică colaci, prescură, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite de sufletul morţilor. Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţa acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţa casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare.
 

Vă recomandăm şi:

Tradiţii şi superstiţii de Dragobete, ziua când se logodesc păsările. Ce vrăji de iubire se fac şi cum aduci sporul în casă

Tradiţii şi superstiţii de Sfinţii Mihail şi Gavril, cei care poartă cheile Raiului. Ziua în care sunt „arse“ păcatele, iar cine munceşte va muri în chinuri

Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Maria. Adormirea Maicii Domnului, ziua când se culege năvalnicul, ultima plantă de leac

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite