VIDEO Viaţa în azilul din Vintilă Vodă, înfiinţat în 2011 pe structura unui spital închis de guvernul Boc
0Zeci de bătrâni abandonaţi de familii sau rămaşi singuri pe lume au şansa să-şi trăiască ultima parte a vieţii în tihnă şi pe mâini bune, într-un aşezământ realizat pe structura unuia dintre spitalele închise pe vremea guvernului Boc. Numai ambiţia autorităţilor locale din Vintilă Vodă a făcut ca fostul spital să nu devină doar o amintire. Complexul a fost transformat rapid în cămin de bătrâni, instituţie care are deja o istorie de trei ani.
Căminul pentru persoane vârstnice din Vintilă Vodă a preluat dotarea şi jumătate din personalul fostului spital, transformarea implicând atât obţinerea de noi autorizaţii de funcţionare, cât şi modificarea structurii clădirilor. Costurile au fost acoperite din bugetul acumulat din vremea spitalului şi cu un ajutor din partea Consiliului Local Vintilă Vodă.
”În primul rând s-a schimbat reţeaua de apă, cea de încălzire centrală, s-au modificat grupurile sanitare pentru că nu mai corespundeau standardelor. Mobilierul a fost în totalitate schimbat din punct de vedere al dimensiunii şi a trebui să facem şi alte obiecte de mobilier”, spune Eugeniu Stănescu, administratorul căminului.
La aşezământul pentru bătrâni lucrează 24 de angajaţi, personal de îngrijire şi pentru întreţinere, cei mai mulţi fiind preluaţi din structura spitalului.

”Personalul medical şi auxiliar-medical a fost transferat la alte unităţi iar ceilalţi au fost salvaţi. La început am funcţionat cu mai multe persoane angajate cu jumătate de normă. Din 56 câte erau înainte, au rămas 24 de posturi şi au plecat doar asistenţii. Cam un an de zile au lucrat cu jumătate de normă. Acum funcţionăm cu cinci infirmiere, cinci asistente, cinci îngrijitoare, personal administrativ”, declară Eugeniu Stănescu, administratorul căminului.
Un număr de 47 de bătrâni beneficiază în prezent de serviciile aşezământului, în două pavilioane aflate în mijlocul unui parc de două hectare. Printre locatarii căminului, bătrâni părăsiţi de familii sau rămaşi singuri, sunt oameni care au fost nevoiţi să lase în urmă poveşti cărora nimeni nu le-ar fi întrezărit un asemenea deznodământ.

Bucureşteanca Gherghiţa Dragnea, de 70 de ani, este o fostă funcţionară care a lucrat în mai multe ambasade ale României în străinătate. Spune că a plecat de acasă din cauza nurorii.
”Se fac acum trei ani, în august. de când sunt aici. Mă simt mai bine decât într-o familie pentru că avem un colectiv nemaipomenit. Soţul a murit iar băiatul meu după ce s-a însurat nu mă mai cunoaşte şi m-am gândit să nu stau pe capul nepoţilor, al surorii mele, iar după ce am văzut cum e aici am acceptat să vin. Am venit necăjită, pentru că nu e uşor să pleci din Bucureşti. Casa i-am lăsat-o băiatului, care a venit de două ori să mă vadă”, povesteşte Gherghiţa Dragnea.
Valeriu Drenea a lucrat şi el mulţi ani în străinătate. S-a născut în spitalul din Vintilă Vodă, în urmă cu 81 de ani, unde lucra mama lui ca asistentă, însă viaţa l-a purtat pe alte meleaguri. A stat în Bucureşti, a lucrat mulţi ani în construcţii, în străinătate, dar soarta l-a adus înapoi la Vintilă Vodă. Spune că e bine că fostul spital este acum cămin de bătrâni. Are o fată în Spania, în Ţara Bascilor, şi nu s-a putut acomoda acolo. A rămas văduv în urmă cu şapte ani şi a decis că e mai bine pentru el să îşi trăiască anii bătrâneţii în comuna natală.

”Din 1900 şi ceva e construit spitalul. Mama mea a lucrat aici. Când m-a născut, lucra aici şi când n-a mai fost ea am plecat şi eu. Aici au fost multe unităţi, a fost o şcoală de meserii, a fost şi comandamentul armatei germane. Iniţial el a fost donat de proprietari ca un fel de spital pentru mujici, erau urmările regulamentelor organice de la ruşi, mujici adică săraci. S-a dezvoltat frumos, iar cei care l-au administrat l-au menţinut”, spune bătrânul Valeriu Drenea.
Beneficiarii au parte de patru mese pe zi, în cantina proprie. Bucătăreasa Luminiţa Stănescu este una dintre fostele angajate ale spitalului, salvate prin reîncadrarea la căminul de bătrâni. Spune că le face bătrânilor mâncarea pe care şi-o doresc.

”Acum avem cămin, iar dânşii sunt precum am mai spus sănătoşi, pe picioare, vor să mănânce ceva anume, noi le oferim. O parte sunt mai pretenţioşi, vor acum, orice, un ou, dar vor acum”, spune Luminiţa Stănescu.
Bătrâna Dragna Ştefan, de 83 de ani, dintr-o localitate învecinată, Mânzăleşti, este mulţumită de mâncarea pe care o primeşte de patru ori pe zi.
”Am avut varză cu carne şi ciorbă de zarzavat. Toate sunt bune, ciorbă, orez şi friptură. Ne mai dă câte o roşie, legume, fructe. Sunt singură acasă şi nu m-au mai lăsat băieţii să stau. E bine aici, suntem îngrijiţi, ne spală la timp, ne curăţă rufele”, declară bătrâna.
Mulţi dintre beneficiarii aşezământului au fost cândva şi pacienţi ai spitalului din Vintilă Vodă. Au revenit între aceeaşi pereţi, la bătrâneţe, şi spun că au vut noroc că s-a înfiinţat căminul. Printre ei se află şi Ion Tutunea.

”De aici sunt, din Vintilă Vodă. Era bine şi cu spitalul, că era şi chirurgie. Eu am fost internat aici. Atunci eram tineri, era altceva, acum suntem firavi, bătrâni şi e bine că acum e cămin”, este de părere Ion Tutunea.
Caminul de bătrâni din Vintilă Vodă a fost inaugurat în vara anului 2011 şi funcţionează în două dintre clădirile fostului spital din localitate. În alte clădiri din aceeaşi curte mai funcţionează un spital privat de boli cronice, înfiinţat înainte de 2011 de un medic din zonă, un cabinet stomatologic şi o farmacie.
CITEŞTE ŞI