VIDEO 27 de ani de la moartea Mihaelei Runceanu. Detaliile crimei care i-a curmat viaţa uneia dintre cele mai iubite artiste din România comunistă

Mormântul Mihaelei Runceanu, din cimitirul buzoian Dumbrava, devine loc de pelerinaj pe 1 noiembrie, data morţii artistei. Vin să depună flori şi să aprindă lumânări rude, prieteni dar şi membrii unui fan club din Bucureşti. Artista a fost ucisă în propria garsonieră din Bucureşti, pentru jaf, criminalul fiind eliberat în urmă cu un deceniu.

1 noiembrie este o dată cu însemnătate fatidică pentru cei care s-au aflat în universul fostei stele a muzicii uşoare româneşti. În această zi, mormântul solistei din Buzău atrăgea zeci de persoane, de la rude, prieteni, până la membrii unui fan club din Bucureşti, pentru a aduce buchete de flori şi ca să aprindă candele în cimitirul buzoian Dumbrava.

Numărul lor scade însă cu fiecare an care aşterne uitare dar şi bătrâneţe peste cei care i-au fost Mihaelei părinţi, rude, prieteni şi fani.

Astăzi, florile proaspete şi lumânările aprinse la crucea sub care îşi doarme somnul de veci Mihaela Runceanu sunt dovezi ale trecerii pe la mormântul artistei a unui număr de persoane mai mare decât în alte zile din an. ”A venit o tânără de dimineaţă, cu un buchet de lalele, şi au mai venit câteva persoane cu flori şi lumânări. A fost şi domnul Runceanu, tatăl Mihaelei, dar pe mama ei nu am mai văzut-o. Sunt din ce în ce mai puţini oameni”, ne-a declarat una dintre îngrijitoarele cimitirului Dumbrava.

Printre cei care încă vin frecvent la mormântul Mihaelei sunt solistul Xenti Runceanu, vărul aristei, şi scriitorul Nicolae Peneş, autorul cărţii „Un cântec ucis”, dedicată memoriei artistei. „În 1989 a murit un geniu al muzicii uşoare şi până acum nu s-a ridicat nimeni la nivelul Mihaelei Runceanu, chiar dacă mulţi au încercat. Vocea ei unică ne va rămâne imprimată în suflet multă vreme de acum înainte”, este de părere publicistul buzoian, un apropiat al familiei Runceanu. Cartea a apărut în 1991 la editura Monteoru.

Mesajul premonitoriu

Pe 29 octombrie 1989, Mihaela Runceanu a susţinut ultimul său spectacol, sala arhiplină copleşind-o cu valuri de aplauze. Interpreta era însă tristă, deja de câteva luni îşi speria prietenii şi familia cu „previziunile” ei: „Eu am să mor la 35 de ani. Dar nu vreau să mor în chinuri”.

Întreaga ţară a rămas mută de uimire, pe 1 noiembrie 1989, dimineaţa, când s-a aflat că, la miezul nopţii, Mihaela Runceanu fusese ucisă în mod bestial, în propria casă din Bucureşti. La doar 36 de ore de la crimă, cercul suspecţilor s-a restrâns la o singură persoană, anume Daniel Cosmin Ştefănescu, un tânăr care îi furniza cântăreţei discuri şi casete cu muzică. Criminalul a fost prins la mai puţin de două zile de la producerea asasinatului. 

Potrivit anchetatorilor, scopul crimei a fost jaful. Daniel Cosmin Ştefănescu furase din casa Mihaelei Runceanu mai multe lucruri, printre care un videocasetofon marca „Panasonic”, un televizor „Telecolor”, un magnetofon stereo marca „Rostov” şi un pickup „Unitra”, cu două boxe de 75 W.

Trupul neînsufleţit al vedetei, care a murit la 34 de ani şi jumătate, a stat două zile în casa părinţilor, de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, apartamentul transformându-se în loc de pelerinaj pentru mii de persoane, oameni de rând şi vedete. A fost înmormântată pe data de 4 noiembrie 1989, la cimitirul „Dumbrava” din Buzău, nu departe de celebrul grup statuar „Rugăciunea” al lui Constantin Brâncuşi.

Mihaela Valentina Runceanu s-a născut pe 4 mai 1955, la Buzău. Între 1970 şi 1974, a urmat Liceul de muzică şi arte plastice din Buzău, pe care l-a absolvit, ca şef de promoţie. În perioada liceului, a cântat în orchestra simfonică a oraşului, care se afla pe lângă Casa orăşenescă de cultură. În 1974 a fost admisă la Conservatorul de muzică "Ciprian Porumbescu", clasa profesor Giuleanu, cu media 9,95, unde a fost colegă de grupă şi de cameră cu Angela Ciochină, şi ea trecută în nefiinţă.