Soarta hergheliei de la Ruşeţu, incertă. Academia de Ştiinţe Agricole vrea să preia tot terenul crescătoriei de cai, de la Direcţia Silvică

Herghelia de la Ruşeţu este revendicată de Academia de Ştiinţe Agricole

Herghelia de la Ruşeţu, judeţul Buzău, riscă să devină istorie. Asta pentru că terenul pe care se întind grajdurile şi loturile care asigură hrana cailor de aici face obiectul unui proces intentat de Academia de Ştiinţe Agricole Bucureşti. Aceasta solicită recunoaşterea dreptului de proprietate asupra celor aproape 700 ha ale crescătoriei. Cererea este în curs de judecare iar angajaţii hergheliei aşteaptă cu sufletul la gură sentinţa.

Printr-un decret al Regelui Ferdinand, Herghelia de la Ruşeţu a fost înfiinţatã în anul 1919 pe terenurile domeniilor coroanei şi pe terenurile mânãstirilor Mãrgineni şi Vãcãreşti, cuprinzând o suprafatã de 2.000 de hectare. A ajuns pânã în anul 1943 să deţină o suprafaţã de 2.945 de hectare, cu terenul din rezerva de stat. 

În timp, însă, terenul s-a micşorat, astfel că, în prezent, grajdurile, fânarele şi terenurile agricole ale hergheliei se mai întind doar pe câteva sute de hectare. „Herghelia Ruşeţu reuşeşte să asigure furajarea a 300 de cabaline prin suprafaţa de pământ pe care o deţine, de 698 de hectare, suprafaţă pe care o cultivăm în procent de 90% numai cu furaje destinate hranei cabalinelor”, spune Romică Bîzu, directorul Hergheliei Ruşeţu.

Există, însă, riscul să nu mai dispună nici de acest teren iar asta ar însemna dispariţia cailor şi concedierea a 51 de angajaţi. După ce comisia locală de fond funciar şi cea judeţeană au respins cererea Academiei de retrocedare. reprezentanţii acesteia au cerut în instanţă recunoaşterea dreptului de proprietate pe cele aproape 700 de hectare pe care se întinde Herghelia de la Ruşeţu. 

Procesul este acum pe rol iar angajaţii hergheliei aşteaptă un răspuns de la judecători. "Am studiat actele vechi şi am constatat că terenul a aparţinut hergheliei naţionale Ruşeţu încă din 1920. A fost considerat teren proprietate a statului iar herghelia era tot a statului", spune Emil Ţepeluş, consilier juridic la primăria Ruşeţu.

Herghelia de la Ruşeţu este administrată, din noiembrie 2002, de către Direcţia Silvicã Buzãu. Baza este destinatã creşterii şi ameliorãrii cailor din rasa Semigreu varietatea de câmpie (de Ruşeţu), promovarea cailor de rasã prin sportul ecvestru şi agrement dar este, în acelaşi timp, şi depozit de armãsari montã publicã pentru ameliorarea cabalinelor din marea creştere.

Printre rasele crescute aici sunt: Furioso – North Star, populaţie de cai originarã din imperiul habsburgic destinatã în secolul XIX cavaleriei uşoare, în prezent fiind adaptatã deopotrivã pentru activitãtile cãlare cât şi pentru tracţiune uşoarã şi Semigreul Românesc, creată prin lungi cercetãri, începând cu anul 1964, prin încrucişarea Metisului Semigreu, Trãpaşul Românesc, Ardenez şi rasa localã Ialomiţeanã, care au continuat pânã în anul 1988 când a fost brevetatã. 

Caii din rasa Semigreul Românesc sunt destinaţi tracţiunii grele printr-o activitate de dresaj şi antrenament, pe o perioadã de şase luni începând cu vârsta de 2,5 ani.