PORTRET / Alexandru Nedelcu - Campionul din ringul de dans

Practică dansul sportiv de nouă ani, ajungând printre medaliaţii unui concurs din Arizona - SUA. Acum, în paralel cu activitatea de sportiv, se ocupă şi de antrenorat.

A început să frecventeze cursurile de dans sportiv în urmă cu nouă ani fără ca el să îşi dorească. „A venit cineva de la un club în şcoală şi a împărţit fluturaşi. Am băgat hârtia în buzunar. La câteva zile a găsit-o mama şi imediat s-a gândit să mă ducă la cursuri", îşi aminteşte Alexandru Nedelcu.

Fugea de la cursuri

Iniţial, acest sport nu i-a plăcut deloc pentru că îl considera ca fiind unul pentru fete. „Jucam handbal şi chiar nu mă pasiona deloc dansul. Dar, la insistenţele mamei, am început să mă duc la antrenamente. Nu îmi plăcea pentru că eu eram singurul băiat de acolo iar cunoscuţii râdeau de mine, îmi ziceau balerinul. Mereu încercam să-mi păcălesc părinţi ca să mai scap de vreun antrenament", ne-a spus Alexandru.

După un an a renunţat la cursuri pe timpul verii. Însă, tocmai această pauză i-a dat prilejul să afle că nu poate să stea mult departe de ringul de dans că întradevăr îşi doreşte să facă performanţă. Timp de şase luni s-a antrenat foarte mult şi apoi a mers la primul concurs. Nu a obţinut un rezultat foarte bun, iar acest lucru mai tare l-a ambiţionat. „După al patrulea concurs a reuşit să ajung în finală. Atunci eram primul din club care luam o medalie. Am trecut la următoarea clasă şi evoluând trebuia să mă antrenez mai mult timp", povesteşte dansatorul.

Premii după premii
În special pentru a-l sprijini pe Alexandru, dar şi pentru că tot mai mulţi părinţi erau interesaţi să-şi îndrume copiii spre acest sport, tatăl său a decis să deschidă propria şcoală de dans. În următorii ani, împreună cu partenera sa, Alina Pânzaru, au obţinut numeroase premii. „Pentru mine cele mai importante sunt concursul naţional care se desfăşoară la Buzău, aici simt cea mai mare satisfacţie când urc pe podiumul de premiere. Drag sufletului meu rămâne participarea la un concurs desfăşurat în SUA, în Arizona, unde am obţinut locul doi. A fost foarte greu, m-am antrenat cu o fată de acolo, dar am reuşit să obţin un rezultat bun", spune Alexandru.

Este şi profesor de dans

În urmă cu doi ani a reuşit săobţibnă atestatul de instructor de dans, iar acum antrenează atât grupe de copii cât şi de adulţi. „Este destul de complicat cu adulţii, unii vin pentru performanţă, alţii pentru relaxare. Dar trebuie să ai multă răbdare şi să îi încurajezi", explică instructorul.

Acum, în cursul săptămânii merge la şcoala Happy Dance doar ca să se antreneze pentru viitoarele competiţii, iar în zilele de weekend se transformă în antrenor.

Întrebări şi răspunsuri

Cum se îmbină munca de dansator cu cea de instructor?

Câteodată mă simt ciudat pentru că astăzi predau ceva, mâine predau aceeaşi lecţie dar altor perechi şi poimâine când mă antrenez eu, învăţ un lucru nou pe care va trebui să îl predau la rândul meu. Orice antrenor are antrenorul lui şi trebuie să înveţe tot timpul pentru că mişcările evoluează, la fel şi interpretarea muzicală.

De ce e nevoie ca să ajungi la performanţă?

Trebuie să petreci cu pasiune foarte mult timp în sala de dans, iar în al doilea rând este nevoie şi de bani, pentru că nu este un sport ieftin. Trebuie să plăteşti pentru a te putea antrena cât mai des şi a ajunge cât mai valoros.

Ce îi place

Îmi place să mă distrez, îmi plac oamenii sociabili, amuzanţi, cu chef de viaţă. Mi-ar place să îmi înfiinţez o trupă de dansatori cu care să pregătim spectacole ample.

Ce nu îi place

Nu îmi plac oamenii cu multe fiţe, care se dau altceva decât ceea ce sunt. Recunosc că nu îmi place faptul că toată lumea din dansul sportiv se antrenează enorm de mult şi evoluează, iar asta mă obligă şi pe mine să muncesc din ce în ce mai mult pentru a mă menţine pe podium.

Profil
Născut: 30 mai 1992, Buzău
Ocupaţie: elev în clasa a XII la C. N. Mihai Eminescu, antrenor de dans
Familie: doi fraţi