Legumele şi fructele exotice pe care cercetătorii le pregătesc pentru a fi cultivate în România: castravetele mexican, pepenele fondant, fructul Gac

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Legumele şi fructele din pieţele româneşti vor avea forme şi arome dintre cele mai nebănuite. Asta datorită Staţiunii de Cercetare Legumicolă din Buzău care lucrează la aclimatizarea mai multe plante exotice. Mai mult, horticultorii buzoieni vor să îmbunătăţească soiurile importate, încrucişându-le cu exemplare autohtone.

Roşia cu gust de ananas, busuiocul pentru limonadă şi castravetele amar numit şi insulina vegetală sunt doar câteva dintre legumele şi plantele cu care specialiştii de la Staţiunea de Cercetare Legumicolă de la Buzău se mândresc. 

Castravetele mexican, comoară pentru diabetici

Dintre legumele-minune se remarcă un soi de castravete ce îşi are originile în Mexic şi care este un remediu natural pentru diabet, deoarece este plin de substanţe din care se fabrică insulina. Castravetele mexican aclimatizat în 2013 de către inginerul Costel Vânătoru este acum la mare căutare printre suferinzii de diabet. 

„S-au făcut de mult timp studii ample la nivel mondial. Industria farmaceutică a preluat imediat această plantă şi veţi găsi în farmacii medicamente pentru diabetici fabricate din acest castravete. Bucuria noastră este că am reuşit să obţinem acest soi care în sfârşit vegetează şi fructifică foarte bine şi la noi în ţară", spune Costel Vânătoru, cercetătorul care a realizat aclimatizarea acestei plante.

image

Deşi la Staţiunea de Cercetare castraveţii mexicani se află doar în cel de-al doilea an de experiment, bolnavii de diabet din toată ţara se interesează cum pot intra în posesia acestor legume sau cum pot obţine seminţe pentru a-şi amenaja culturi proprii. Inginerii buzoieni fac eforturi să asigure consultanţă asupra materialului săditor sau să expedieze coletele cu preţioasele seminţe.

Fructul Gac sau castravetele amar

Specialişti de la Staţiunea de cercetări legumicole Buzău condusă de Costel Vânătoru reuşit să aclimatizeze, după cinci ani de cercetări, planta care produce fructul Gac, cunoscut ca având proprietăţi anticancerigene.

"După cinci ani de cercetări am reuşit, ajutat de două tinere cercetătoare, Bianca Zamfir şi Camelia Bratu, să aclimatizez o plantă originală din Nepal care produce fructul Gac, cunoscut ca având proprietăţi anticancerigene. Este o plantă cu valoare nutritivă excepţională, dar şi cu efecte anticancerigene recunoscute pe plan mondial datorită cantităţii mari de antioxidanţi şi a unor proprietăţi încă neştiute", a spus cercetătorul.

buzau

Fructul Gac conţine o concentraţie în vitamina C de 40 de ori mai mare decât a portocalelor. 

”Fructul Gac, aclimatizat în premieră în România, este o plantă deosebită, cu multe secrete, căci plantele bărbăteşti şi femeieşti sunt distincte. Fructele sunt deosebit de valoroase din punct de vedere alimentar, au un conţinut ridicat în licopen, aproape dublu decât tomata, care este lider de piaţă, şi de 20-30 de ori mai mult caroten decât morcovul, dar este bogat şi în antioxidanţi, substanţe care sunt folosite în prevenirea şi combaterea cancerului", a completat cercetătorul Costel Vânătoru.

Bureţi de spălat, din castraveţi produşi la Buzău 

În serele experimentale de la Buzău se mai cultivă şi o specie de castravete din care se produc bureţi de spălat, lufa, o plantă originară din Asia. „Este burete vegetal. În interior este o reţea, o pulpă, o ţesătură. Se scoate această epidermă, se extrag seminţele, se scutură, după care se spală de saponine, se clăteşte bine, se înmoaie după care vă puteţi spăla cu el uşor. Este una dintre metodele clasice şi sănătoase de activare a circulaţiei”, explică Floarea Burnichi, cercetător al staţiunii buzoiene.

image

Fructul uscat de lufa se foloseşte şi în industrie ca filtru pentru motoare, în construcţii, la izolarea termică şi fonică a caselor, dar şi în componenţa unor medicamente, precum şi ca plantă ornamentală. Culese înainte de a deveni fibroase, fructele tinere pot fi consumate asemenea dovlecelului, iar uleiul de luffa este folosit în Statele Unite la fabricarea săpunului.

Pepenele fondant, cu arome de kivi sau coniac

În ultimii ani, au avut căutare seminţele de pepene galben fondant. Fructul are culoarea de bază a epidermei galbenă, este scurt şi are diametrul mic, de 12 centimetri. Pulpa are culoare de bază crem, iar gustul este fondant. 

Prin diverse încrucişări, pepenelui galben fondant îi pot fi atribuite mai multe arome. „Mi-am dat seama că această specie are o disponibilitate genetică de a-şi modifica aroma şi gustul. Aşa am creat soiuri cu aromă de ananas, kiwi, vanilie şi coniac”, a declarat biologul buzoian, care susţine că pepenele cu aromă de coniac poate fi folosit cu succes în combaterea alcoolismului. 

image

La loc de cinste sunt plantele aromatice, între care zeci de soiuri de busuioc cu miros şi gust distincte, melisa - o plantă cu gust puternic de lămâie sau arbustul de manuka, din florile căruia se face cea mai scumpă miere de albine din lume, care se vinde la gram.

Planta care hrăneşte albinele şi alungă rozătoarele

Horticultorii de la Staţiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău au reuşit, după mai bine de 10 ani de cercetări, să aclimatizeze o plantă exotică adusă tocmai din Asia. “Lophanthus - Aromat de Buzău” rezistă la temperaturi extreme în timpul verii şi înfloreşte timp de opt luni pe an, până la venirea îngheţului de la sfârşitul lunii decembrie. Rădăcinile sale rezistă foarte bine în sol peste iarnă, iar dintr-o singură tulpină se poate cultiva chiar şi un hectar de teren.

Este îndrăgită de albine datorită aromelor deosebite. Miresmele sale asigură şi protecţia împotriva rozătoarelor, pentru că alungă iepurii sau şoarecii de câmp de lângă culturi. În condiţiile în care în ultimii ani apicultorii au avut de suferit din cauza secetei sau a schimbărilor climatice, acest lucru poate fi un ajutor nesperat.

image

Academicianul Costel Vânătoru susţine că “Lophanthus - Aromat de Buzău”, aflată acum în faza de brevetare la OSIM, poate fi consumată sub formă de ceai sau în salate, fiind excelentă pentru sănătate.

“Este o plantă medicinală foarte valoroasă, cu un puternic efect antidepresiv, antistres şi de creştere a imunităţii. Rămâne însă importantă mai ales pentru albine, deoarece, fiind înflorită atât de multe luni, chiar şi la temperaturi extreme, cum au fost cele din această vară, le permite apicultorilor să ţină stupii în acelaşi loc o lungă perioadă de timp”, ne-a declarat Costel Vânătoru.

Munca de aclimatizare a plantelor se întinde pe cel puţin cinci ani şi este structurată pe patru etape: documentarea, procurarea seminţelor, ameliorarea pentru a fi obţinute soiuri cu caracteristici unice şi stabile şi elaborarea tehnologiei de cultură.

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite