Istoria celor mai apreciate legume: ceapa şi varza de Buzău. Ce rol au avut emigranţii bulgari în această poveste

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ceapa Diamant este rezistentă peste iarnă   Sursa: www.anunturi-agricultura.ro
Ceapa Diamant este rezistentă peste iarnă   Sursa: www.anunturi-agricultura.ro

Pentru gospodine şi grădinarii din toată ţara, legumele cunoscute ca ”Ceapa de Buzău” şi ”Varza de Buzău” au o valoare aparte, fiind superioare multor altor sortimente prin calitate dar şi costurile mici de producţie. Sunt legume vechi de sute de ani, îmbunătăţite genetic de cercetătorii Staţiunii Experimentale.

Cei care trec prin Buzău pot vedea pe marginea drumului sute de standuri cu ceapă roşie şi albă, produsă în grădini de pe Valea Slănicului sau la Glodeanu Sărat. Zona este renumită pentru această legumă, pe care gospodinele o preferă altor soiuri pentru gustul deosebit care o recomandă atât pentru consumul în stare proaspătă cât şi în mâncăruri.

”Ceapa de Buzău este dulceagă, moderată ca iuţime, apoi nu este fibroasă, tare. Poate fi mâncată crudă, cu brânză, cu ouă, iar când este preparată are o consistenţă deosebită în mâncare, un aport echilibrat de substanţă uscată”, spune cercetătorul buzoian Costel Vânătoru, de la Staţiunea Experimentală Legumicolă Buzău.

Ceapa de Buzău este împărţită în două subcategorii, pe care angajaţii Staţiunii de Cercetare Legumicolă din Buzău le-au realizat la mică distanţă de timp între ele, pe baza unui produs local. Ceapa aurie de Buzău, sau ”Auria de Buzău”, a fost primul soi românesc. 

Legumicultorii au avut prea puţine răsaduri de plantat în câmp.

Materialul de bază a fost cel vechi, preluat de la cultivatorii locali, şi şlefuit genetic de dr. ing. Cristea Chiru. El a ridicat la rang de mare creaţie ceapa de Buzău, care până atunci era cultivată ca populaţie locală şi nu avea statutul de soi pentru a putea fi cultivată industrial.

”Chiru Cristea a muncit vreo 20 de ani, până prin anii '70. Se chema Aurie de Buzău. A venit apoi al doilea soi, Diamant, care avea să facă înconjurul lumii. Ceapa Diamant este un soi renumit, care nu poate fi întrecut, care este cultivată tot prin seminţe. Diferenţele sunt mici între cele două soiuri. Ambele sunt ceapă albă, doar că Auria de Buzău este alungită, aşa cum este cea de pe marginea drumului, şi roşie şi albă, iar cealaltă, Diamant, are o formă mai îndesată. Auria de Buzău este dulce, zemoasă, foarte potrivită pentru mâncare, timpurie, însă se păstrează mai greu peste iarnă. De aceea, soiul următor, Diamant, a venit cu o rezistenţă mai mare de păstrare. Ceapa uscată e făcută să reziste de la o recoltare la alta, în beci”, a declarat dr. ing. Costel Vânătoru, de la Staţiunea Experimentală Buzău. 

Ceapa de Buzău este foarte veche, fiind adusă pe aceste meleaguri de emigranţii bulgari, care au sosit în diferite rânduri. După înfiinţarea în 1957 a Staţiunii de Cercetare, soiul a fost îmbunătăţit şi distribuit la nivel naţional.

”Originea ei este foarte veche. Paul de Aleppo, în 1653 - 1657, când a trecut prin zonă aici a găsit cultivatori de ceapă. A ajuns celebră pentru că a fost prima creaţie românească ce poate fi obţinută direct din sămânţă, fără arpagic. Grădinarii pe vremuri semănau direct, alţii făceau răsad, dar treceau peste etapa aceasta de arpagic. În timp, când a luat fiinţă Staţiunea Experimentală Legumicolă Buzău, după 1957, a început cercetarea iar mai târziu, în 1970, a fost obţinută o primă creaţie prin semănare directă”, susţine Costel Vânătoru (foto).

buzau

Marele avantaj, spune cercetătorul buzoian, este că în loc să plantezi o tonă de arpagic pe un hectar de teren, pui trei sau patru kilograme de sămânţă într-o semănătoare şi rezolvi problema mai repede şi mai ieftin. Avantajul este mai ales de ordin economic.

”În afară de savoare, de aroma deosebită, vorbim în primul rând de avantajul eficienţei economice pentru producător. Sunt diferenţe de zeci de milioane de lei între cele două modalităţi de cultivare. Ceapa de Buzău are sute de ani de evoluţie aici şi ar fi trebuit să ajungă deja produs tradiţional, brand de regiune”, spune Vânătoru.

image

Legumicultorii buzoieni se mândresc la fel de mult şi cu varza de Buzău, cunoscută de grădinarii din toată ţara. Istoria ei coboară mult în timp, după cum susţine cercetătorul buzoian, Costel Vânătoru.

”Varza de Buzău este o varză de toamnă, care a fost cultivată de foarte mult timp în această zonă. Când a început învăţământul agricol, după 1900, când Spiru Haret a înfiinţat şcolile agricole superioare, s-au făcut inventarieri la nivel de ţară. Când au găsit această varză la Buzău, au identificat-o ca fiind o populaţie locală, la fel ca ceapa. Era cultivată în zonă şi ea a fost cea care a atras cumva aici legumicultori din alte părţi. Grădinarii bulgari au adus şi ei material dar au găsit şi în zonă, aşa cum au găsit şi varza. Este foarte veche, are sute de ani şi o găsim în literatura de specialitate, încă de la începutul scrisului”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.

Varza cultivată de grădinarii buzoieni a fost preluată de staţiunea experimentală, încă de la înfiinţarea ei, pentru că până atunci nu avea statut de comercializare în sistemul de stat.

”Varza a fost preluată în 1957 dar nu a avut nevoie de şlefuire genetică, de o muncă mare de cercetare. Imediat cum a fost înfiinţată unitatea, varza a fost înscrisă în catalog ca populaţie locală, cu titulatura Varză de Buzău. Dacă la ceapă avem un autor, la varză autor este comunitatea grădinarilor locali. Staţiunea doar a făcut să o inventarieze, să o descrie corect şi să o păstreze”, spune Vânătoru.

buzau

Varza de Buzău este preferata gospodinelor, pentru că se pretează foarte bine la conservare peste iarnă, la murat. ”Este o varză bună, zemoasă, dulce, nu cu fibră aşa cum este cea din import şi care are nervuri foarte tari. Varza noastră nu are aceleaşi nervuri lemnoase şi fibroase şi este căutată de gospodine, atât pentru consum în stare proaspătă, la salate, cât şi pentru preparate. Se ştie că secretul sărmăluţelor româneşti stă în varza de Buzău”, spune Costel Vânătoru.  

Pentru că este o plantă endemică, o populaţie locală, evoluată aici, producţia verzei de Buzău nu necesită intervenţii costisitoare în tratamente, ”pentru că se descurcă singură”.

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite