Cum funcţionează „regula celor cinci degete“, principiul alimentar prescris de nutriţionşti pentru o digestie perfectă

Friptura cu garnitură de cartofi, o combinaţie nepotrivită   Sursa: elady.ro

Corpul uman resimte orice abatere de la regimul alimentar cu care este obişnuit. Ne punem în pericol sănătatea atunci când începem să consumăm mai mult sau când schimbăm brusc regimul alimentar. Important de ştiut este că organismului nu-i prieşte o combinaţie haotică de alimente, care interacţionează agresiv în interiorul aparatului digestiv.

De aceea, medicii nutriţionişti, ca şi antrenorii de fitness, consideră că trebuie să acordăm o atenţie deosebită felului în care alăturăm alimentele la o masă, nu numai pentru a nu lua în greutate, ci şi ca să ne protejăm sănătatea. 

Nutriţioniştii spun că atunci când consumăm hrană din două grupe diferite, cea care se digeră mai repede nu poate fi eliminată la timpul ei şi va rămâne în intestin împreună cu cea care se digeră mai greu. În acest răstimp, începe să fermenteze iar acest proces generează aciditate în organism, iar de la aciditate pornesc toate bolile.

Sistemul digestiv va reacţiona prin indigestii, balonări, reflux gastric, diaree, vomă. De asemenea, răcelile, gripele, acneea, oboseala sunt toate semne ale combinatiilor alimentare greşite.

Pentru a evita abaterile culinare, specialiştii ne spun să avem grijă ce mâncăm încă de la micul dejun.

”Cerealele integrale cu un conţinut ridicat de fibre ne ajută la digestie, curăţă oarecum intestinul şi, foarte important, are glucidele absorbabile, nu ne stresează pancreasul pentru a secreta insulina într-un mod fără vârfuri. Dacă vom consuma alimente cu glucide rapid absorbabile, insulina se va secreta foarte brusc şi o să ne dea o senzaţie de foame”, spune dr. Ecaterina Zoican, medic nutriţionist din Buzău.

Asocierea corectă a alimentelor este importantă pentru un metabolism normal. Valentin Bosioc, antrenor de fitness, scrie pe blogul său care sunt în viziunea sa principiile  care stau la baza unei alimentaţii corecte şi sănătoase.

Sursa: sanatate.bzi.ro

Potrivit acestuia, ”regula celor cinci degete” presupune respectarea a trei mese principale pe zi şi două secundare, adică gustări. Regula orelor fixe impune respectarea unui program prestabilit, cu care organismul trebuie obişnuit. Trebuie să ţinem cont că ultima masă din zi trebuie să fie cu două până la patru ore îainte de starea de somn. O altă regulă estea cea a consumului de apă, fără reţinere, dar nici în exces. 

”Nu toţi se vor balona dacă se alimentează incorect. Sigur, e important să te hrăneşti în primul rând. Înfometarea înseamna boală, înfometarea poate fi un pas spre obezitate, deşi pare paradoxal”, spune Valentin Bosioc.

Clasificarea alimentelor, în funcţie de durata digestiei:

0 – 15 minute  - apa;

15 – 30 minute - sucurile din legume şi fructe crude, dar şi majoritatea fructelor în stare crudă;

40 minute până la 2.5 ore - legumele crude, verdeţurile, germeni şi vlăstari în stare crudă, avocado, legume gătite;

1.5 până la 4 ore - uleiurile, cerealele, fasolea, nautul, lintea, cartofii, legumele amidonoase;

2 până la 4 ore - nucile, seminţele crude;

4 până la 10 ore sau mai mult - diverse tipuri de carne, peşte, crustacee, lactate procesate. (sursa: valentinbosioc.com)

Antrenorul de fitness ne sfătuieşte să consumăm zilnic cel puţin 2,5 litri de apă, nu suc sau alte lichide, pentru că ne va ajuta nu doar la digestie ci şi la buna funcţionare a întregului organism. Atenţie, însă, nu bem apa în timp ce mâncăm sau imediat după ce ne ridicăm de la masă.

O altă regulă pe care mulţi o ignorăm este aceea de a consuma pe stomacul gol fructele, bogate în nutrienţi, vitamine şi minerale indispensabile organismului. Mulţi dintre noi mâncăm fructele ca desert, după mese, însă este recomandat să fie consumate cu aproximativ 30 de minute înaintea mesei sau la două ore după, pentru ca zahărul, fructoza şi dextroza să nu inhibe secreţia sucurilor gastrice.

Sursa: caplimpede.ro

Legumele care nu conţin amidon pot fi combinate la masă cu orice altă grupă de alimente, precum carnea, brânzeturile, nucile, seminşele, grăsimi sau uleiuri. ”Fibrele alimentare din legume cresc senzaţia de saţietate, aşadar nu ezita să asociezi o salată de crudităţi la alimentul preferat”, spune Valentin Bosioc.

Este interzisă combinaţia dintre carbohidraţi, precum cartofii, pastele, pâinea şi dulciurile, cu grăsimi ca untul, şunca şi smântâna. Aceste alimente trebuie consumate la momente diferite. Sfatul specialiştilor este ca alimentele bogate în amidon, respectiv pâinea, cerealele, cartofii, orezul şi pastele să fie associate cu leguminoasele: fasole, mazăre, linte, năut.

Proteinele animale, carnea, peştele, ouăle, brânzeturile, se combină corect cu legumele sărace în amidon, precum spanacul, roşiile, castraveţiti, ardeii, broccoli, varza. 

Nu trebuie asociate la o masă proteinele animale cu alimentele bogate în amidon, cum ar fi friptura cu piure sau cartofi prăjiţi, peşte cu orez şi nici cu grăsimile deoarece va rezulta un bol alimentar indigest. ”Dacă totuşi vrei să mănânci proteine combinate cu grasimi, cum ar fi branza cu smântână, adaugă şi o salată. Vegetalele contrabalansează efectul inhibitor pe care îl au grăsimile asupra digestiei proteinelor”, scrie Valentin Bosioc pe blogul său.

Sursa: sumi.md

Fereşte-te să bei laptele asociat cu alte alimente, să combini nucile şi seminţele cu legumele fără amidon şi cu fructe uscate. 

Nu alătura la aceeaşi masă sau în aceeaşi salată fructele acide, precum citrice, mere, fructe de padure cu cele dulci, ca bananele sau perele. Putem combina între ele fructele acide, de exemplu o portocală cu o mandarină, însă cele dulci trebuie consumate un singur fel o dată.

Legumele care conţin amidon nu se combină cu alimente bogate în proteine. Pentru digerarea legumelor şi cerealelor sunt necesare enzime alcaline, iar pentru digerarea proteinelor este necesar acidul clorhidric. Acesta va inhiba enzimele alcaline iar legumele şi cerealele vor fi ţinute mai mult în stomac şi vor intra în fermentaţie, producand astfel indigestii şi balonări.