Strategia de sănătate a judeţului Braşov – probleme şi obiective

Construirea unui spital regional nou la Braşov este o necesitate FOTO Adevărul

Demersurile pentru realizarea unei strategii în domeniul sănătăţii publice din judeţul Braşov au demarat în data de 22 ianuarie 2016.

Principala problemă la nivelul celor şase spitale publice, problemă care constituie provocarea majoră în definitivarea unei viziuni de dezvoltare pe termen scurt o constituie problema patrimonială, sau altfel spus regimul juridic actual al imobilelor în care funcţionează în prezent aceste unitpăţi medicale.

Problema unanim ridicată la nivelul tuturor managerilor pe termen lung este divizată în patru componente principale: necesitatea construirii unui spital nou la Braşov, problema asigurării resursei umane corect remunerată, dotarea cu echipamente performante şi concurenţa neloială a spitalelor private care afectează eficienţa financiară şi calitativă a spitalelor publice.

Astfel pentru conturarea măsurilor de intervenţie pe termen scurt se impune cu prioritate rezolvarea problemelor de ordin patrimonial a pavilioanelor Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (Mârzescu, Astra, Tractorul şi fostul spital de oncologie), secţiei de pe strada Mihai Eminescu a Spitalului de Neurologie, rezolvarea situaţiei patrimoniale a pavilioanelor Stejeriş a Spitalului de Pneumo-ftiziologie cu o eventuală comasare a Unităţii medicale Sânpetru şi rezolvarea situaţiei juridice a dispensarului de pe strada Sitei. Totodată se impune rezolvarea parţială a problemelor de proprietate a unei părţi din terenul aferent Spitalului de Pediatrie şi parţial pavilionul central al Spitalului de Neurologie şi nu în ultimul rând rezolvarea situaţiei patrimoniale a Centrului de Transfuzii Sanguine.

„O altă provocare majoră pe termen scurt o constituie mutarea unor secţii a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) pe perioada reabilitării pavilionului central, reabilitare care va dura 18 luni. Pentru soluţionarea acestor probleme se impune de urgenţă semnarea protocolului cu primăria Braşov pentru preluarea în administrare a pavilioanelor Astra şi Tractorul astfel încât SCJU să poată aloca fonduri pentru reamenajarea spaţiilor necesare mutării şi comasării unor secţii din pavilionul central”, a precizat Mihai Pascu, directorul general al Consiliului Judeţean Braşov.

Pe termen lung cele patru componente principale care constituie subiectul viitoarelor dezbateri sunt:

• Construirea unui nou spital la Braşov va trebui să aibă în vedere că Maternitatea Braşov va rămâne o unitate de sine stătătoare după terminarea lucrărilor de modernizare finanţate de către Banca Mondială, iar Spitalul de Pediatrie va rămâne unitate de sine stătătoare după rezolvare regimului juridic al terenului în litigiu şi accesarea fondurilor europene prin intermediul POR axele 3 şi 8. Spitalele de mono-specialitate vor fi cel mai probabil absorbite de către SCJU odată cu construcţia noului spital, eventual cu păstrarea unei secţii TBC în locaţia actuală de la Sânpetru, asigurându-se astfel eficienţa actului medical şi o mai bună gestionare a fondurilor disponibile.
• Problema rezolvării lipsei de personal poate fi abordată prin oferirea unor facilităţi de cazare şi condiţii de muncă moderne personalului din structurile spitaliceşti, variantă care necesită cooperare din partea primăriei municipiului Braşov şi/sau a primăriilor din zona metropolitană; Cele mai grave cazuri de lipsă de personal medical se înregistrează la nivelul UPU, secţiilor de ATI şi radiologie, riscându-se în prezent funcţionarea acestor secţii.
• Dotarea cu echipamente performante se poate face pe de o parte cu un lobby adecvat la nivelul Ministerului Sănătăţii iar pe de altă parte cu o strategie coerentă, transparentă şi susţinută la nivelul CJBV cu alocarea multianuală a unui buget estimat în mod clar şi fără echivoc în baza planurilor de dezvoltare a spitalelor aprobate până în prezent.
• În ceea ce priveşte concurenţa neloială a spitalelor private se impune o diagnoză serioasă a acestui fenomen, în prezent datele deţinute fiind insuficiente pentru determinarea dimensiunii acestui fenomen.

O etapă cel puţin la fel de importantă în definitivarea unei strategii de sănătate publică la nivelul judeţului Braşov o constituie analiza modului de integrare a spitalelor municipale şi orăşeneşti, a dispensarelor săteşti precum şi revitalizarea centrelor de permanenţă susţinute de medicii de familie pentru deblocarea UPU la nivelul judeţului Braşov, mai spuen Pascu.

Astfel, se impune reluarea discuţiilor cu Ministerul Sănătăţii pentru finanţarea de la bugetul de stat al CPU Făgăraş. Strategia va trebui să permită o abordare integrată a prestatorilor de servicii medicale din judeţ, cu implicarea spitalelor orăşeneşti precum şi cu implicarea spitalului Militar şi CFR, care în prezent nu sunt sub autoritatea administraţiilor publice locale. În ceea ce priveşte reactivarea centrelor de permanenţă cel puţin la nivelul SCJU şi Spitalul de pediatrie ar permite o degrevare a UPU din cele două locaţii, având în vedere că în prezent (mai ales la sfârşitul săptămânii) UPU sunt supraaglomerate cu cazuri diverse care nu fac obiectul unor intervenţii de urgenţă.