Colţ de rai: Sâmbăta de Sus, un loc divin

Colţ de rai: Sâmbăta de Sus, un loc divin

Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu“

Oamenii vin în localitatea braşoveană pentru reculegere, dar şi pentru frumuseţea zonei. Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu“ este principalul obiectiv pentru turiştii care vin în Ţara Făgăraşului. Farmecul lăcaşului de cult e întregit de peisajele montane uimitoare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe şoseaua care leagă Sibiul de Braşov, la 15 kilometri de Voila, descoperi Paradisul pe Pământ. Iniţial o bisericuţă din lemn, Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea are două hramuri închinate Maicii Domnului. Unul în prima vineri după Sfintele Paşti, de „Izvorul tămăduirii", şi încă unul de Adormirea Maicii Domnului. Mănăstirea a supravieţuit duşmanilor ortodoxiei, fiind distrusă complet, în anul 1785.

Între anii 1926 şi 1936, mănăstirea a fost reconstruită în stil brâncovenesc. Cel de-al doilea ctitor a fost mitropolitul Nicolae Bălan, care a început restaurarea bisericii în anul 1926, urmat de  Antonie Plămădeală, ales în anul 1982 arhiepiscop al Sibiului, mitropolit al Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului.

Citiţi şi:

VIDEO Colţ de rai: Lotrişor, cascada artificială

VIDEO Colţ de rai: O zi în mica Românie din Valea Buzăului

Sub îndrumarea sa directă s-au făcut reparaţii capitale şi s-a restaurat pictura de la vechea biserică brâncovenească. Tot lui i se datorează şi crearea unui mare centru ecumenic, denumit Academia de la Sâmbăta, proiectat pentru a găzdui şi organiza congrese şi întâlniri ale întregii creştinătăţi. Acum, lăcaşul ortodox este  cel mai puternic şi mai bine organizat din Ardeal şi are 40 de călugări.



Şcoală de pictură pe sticlă

Când mergeţi la Sâmbăta de Sus faceţi o vizită şi la muzeul de icoane pe sticlă şi lemn, fondat şi întreţinut de călugări. Veţi vedea aici obiecte de cult, cărţi şi veşminte liturgice, precum şi o bibliotecă bogată, cu o valoroasă colecţie de carte, reviste şi manuscrise. Cu siguranţă, veţi fi fascinaţi de atelierul de pictură pe sticlă, în care se lucrează într-o manieră nouă picturi tradiţionale, dar şi creaţii noi. De altfel, aici funcţionează cea mai împortantă şcoală de pictură din ţară, condusă de părintele arhidiacon Calinic Morar.

Nu uitaţi să treceţi şi pe la fântâna „Izvorul Tămăduirii". Atestată documentar din secolul al XVI-lea, aceasta este cea mai veche piesă din incinta mănăstirii, în jurul căreia, de-a lungul timpului, s-au petrecut şi ţesut multe întâmplări miraculoase şi tot felul de legende. Călugării şi cei care aleg să-şi găsească liniştea la Mănăstirea Sâmbăta zăbovesc adesea pe malul lacului din curtea aşezământului. Păstrăvii mişună în apă, însă pescuitul este interzis.

Izvorul Părintelui Arsenie

Cel mai iubit preot din Ţara Făgăraşului, a cărui binecuvântare o căutau românii din toată ţara, a lăsat amprente importante în viaţa monahală de la Mănăstirea Brâncoveanu. A fost stareţul mănăstirii între anii 1940 şi 1944, iar multe mărturii ale minunilor sărvârşite de el stăruie şi astăzi pe buzele oamenilor.

Pentru că vorbele lui aspre îi făceau pe oameni să se pocăiască, părintelui Arsenie Boca i se mai spunea şi „Biciul lui Dumnezeu". Cele mai multe mărturii vorbesc despre capacitatea preotului de a spune direct fiecărui creştin ce păcate făcuse. De-a lungul slujirii sale aici, părintele Arsenie Boca şi-a construit, nu departe de cabana Valea Sâmbetei, o chilie săpată în stâncă, obiectiv de pelerinaj şi în zilele noastre.

Mii de credincioşi se adunau aici pe vremea când părintele însufleţea locul cu prezenţa sa, pentru a se spovedi sau pentru a cere binecuvântare.

În apropiere se află şi izvorul Părintelui Arsenie. La el se ajunge de la Academia Sâmbăta, urmând drumul forestier spre Vestişoara, pe marginea pădurii. Peisajul este deosebit, iar localnicii spun despre apa izvorului că are proprietăţi tămăduitoare. „Cine va bea din apa pe care Eu i-o voi da nu se va mai înseta în veci, căci se va face în el izvor de apă curgătoare pentru viaţa veşnică", stă scris pe stânca de lângă izvorul care a luat numele părintelui Arsenie Boca.

Cazare ca la pensiune

Cei care doresc să înnopteze la Academia Sâmbăta au parte de condiţii de pensiune. Clădirea dispune de 64 de camere, dintre care unele sunt de tip apartament, dar există şi camere cu două şi trei paturi. Apartamentele sunt dotate cu sufragerie, dormitor, balcon, baie, minibucătărie şi au televiziune prin satelit.

O cameră cu două paturi şi baie costă 80 de lei pe noapte de persoană, una cu trei paturi costă 100 de lei, iar un apartament cu balcon, baie şi televizor LCD ajunge la 150 de lei pe zi. Cât priveşte masa, aveţi de unde alege; în bucătăria mănăstirii se pregătesc mese regeşti. Un meniu complet costă 55 de lei pe zi de persoană, iar miercurea şi vinerea se serveşte doar mâncare de post.

Academia Sâmbăta are şi oferte pentru turiştii corporatişti veniţi în team-building. Închirierea unei săli de conferinţe cu o capacitate de 150 de locuri costă 400 de lei pe zi, iar una de 40 de locuri costă 100 de lei pe zi. Sălile au videoproiector şi sistem de sonorizare.

Cea mai mare herghelie de lipiţani din România

Caii-putere sunt puşi la treabă în concursurile hipice



Herghelia de cai lipiţani de la Sâmbăta de Jos, situată la 12 kilometri de Sâmbăta de Sus, este una dintre cele mai vechi din Europa. Înfiinţată în anul 1874, a funcţionat aici până la începutul Primului Război Mondial, când caii au fost transferaţi într-o localitate din Ungaria. La 18 octombrie 1920 a fost înfiinţată herghelia Făgăraş, redenumită apoi herghelia de la Sâmbăta de Jos, cu un efectiv de 22 de exemplare.

În prezent, cea mai mare herghelie din România are 300 de lipiţani. Herghelia poate fi vizitată de luni până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Biletul de intrare costă opt lei. În apropiere poate fi admirat şi Palatul Brunkenthal, care datează din secolul al XVIII-lea. Clădirea urmează să fie transformată în „Muzeul calului lipiţan".

„Poarta" de intrare în Făgăraş

Demonstraţie de măiestrie şi frumuseţe



Pe lângă vizitarea hergheliei din Sâmbăta de Jos, puteţi face un drum şi la cabana Valea Sâmbetei, aflată în partea estică a Munţilor Făgăraş, la 1.400 de metri altitudine. Zona reprezintă una dintre „porţile" de intrare în masiv, atât pentru parcurgerea crestei Făgăraşilor, dar şi ca punct de plecare către vârful Moldoveanu, la 2.545 de metri, situat la cinci ore de mers.

Mărginită la vest de maiestuoasa muchie a Drăguşului, la est de muchia Caţaveiu, valea Sâmbetei este una dintre văile nordice glaciare ale Munţilor Făgăraş, unde practicarea sporturilor de iarnă (în special schi şi snow-board) se poate face până târziu în primăvară, în luna mai.

Ofertă avantajoasă de Crăciun



LOCALIZARE. Accesul rutier se face de pe DN1 E68 Braşov-Sibiu (11 kilometri de la Făgăraş spre Avrig) din comuna Voila, pe Drumul Judeţean, prin comuna Sâmbăta de Sus (15 kilometri) sau din oraşul Victoria pe drumul forestier de la baza versantului nordic al Munţilor Făgăraş (10 kilometri).

ACCES. Mănăstirea e situată la nouă kilometri de complexul turistic Sâmbăta de Sus. Există o parcare exterioară şi una interioară pentru cei care se cazează la academie.

AGREMENT. Pe lângă muzeul din mănăstire şi herghelia de lipiţani, puteţi vedea şi castelul construit de Samuel von Brukental în 1770. La 1.400 de metri altitudine poposiţi la Cabana Valea Sâmbetei, cel mai bun punct de plecare către Vârful Moldoveanu. La 20 de minute de cabană se află chilia părintelui Arsenie Boca.

CAZARE. O cameră la pensiunea „Maria Vistişoara" costă 80 de lei pe zi. De Crăciun puteţi închiria pensiunea cu 500 de euro pentru trei nopţi. La Casa Maria puteţi sta în 23-27 decembrie cu 450 de lei/zi. Casa are 6 camere şi 18 locuri. Detalii pe www.turistinfo.ro. INFORMAŢII. Mai multe informaţii despre această zonă găsiţi pe site-ul www.sambatadesus.ro.

citeste totul despre: