Circul Aeroportului Braşov continuă. Transferul terenului nu se poate face deoarece în lege au fost trecute alte numere cadastrale

Pista aeroportului stă nefolosită de aproape doi ani. FOTOArhivă.

Ca la noi la nimeni. Aşa se poate spune despre noul obstacol care stă în calea Aeroportului Braşov. În legea care prevede revenirea terenului la Consiliul Judeţean Braşov au fost trecute alte numere cadastrale decât cele prevăzute în Cartea Funciară.

După ce nu a primit finanţare, a fost nevoie de peste un an ca terenul să revină în administrarea judeţului Braşov, iar acum două săptămâni castorii îl puneau în pericol, proiectul Aeroportul este din nou blocat. De data aceasta dintr-o greşeală stupidă venită de la Parlament. În anexa legii care transfera terenul către Consiliul Judeţean Braşov au fost trecute alte numere cadastrale decât cele înregistrate în Cartea Funciară.

Circul terenului, între birocraţie şi greşeli de grădiniţă

Epopeea terenului pe care trebuia construit Aeroportul a început acum mai bine de un an. Suprafaţa de 200 de hectare aparţine Institutului Cartofului care la rândul său este sub tutela  Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ (ASAS). În anul 2009 terenul a fost dat în folosinţă Consiliului Judeţean Braşov pe o perioadă de 5 ani. Înţelegerea a prevăzut că în aceste termen Aeroportul trebuie construit, iar dacă investiţia nu se materializează terenul se reîntorcea la Institutul Cartofului. Cum nu a fost găsită finanţare pentru Aeroport aşa s-a şi întâmplat.

Consiliul Judeţean a solicitat din nou să primească în administrare terenul, de data aceasta pe o perioadă de 10 ani. A fost nevoie ca o lege să treacă de Parlament, iar preşedintele Klaus Iohanis să o promulge pentru ca terenul să ajungă din nou în patrimoniul judeţului Braşov. După mai bine de un an de amânări şi dezbateri în Parlament, la finele lunii noiembrie legea a fost promulgată.

Toată lumea a fost fericită, dar când să se aplice noua lege şi Consiliul Judeţean să intre din nou în posesia terenului, s-a descoperit o nouă greşeală, demnă de cascadorii râsului. Legea prin care urma să se facă transferul terenului de 200 de hectare pe care urmează să se ridice aeroportul este greşită, în anexă fiind trecute alte numere cadastrale decât cele înregistrate în Cartea Funciară. „Ceea ce au trecut parlamentarii în anexa legii nu coincide cu realitatea din teren“, a declarat Claudiu Coman, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Braşov. O soluţie ar fi emiterea unei hotărâri de guvern cu datele corecte pentru ca legea să nu mai treacă iar prin Parlament, scrie bizbrasov.ro. Pe 13 ianuarie, în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean Braşov se vor lua în discuţie posibilităţile de rezolvare a acestei situaţii jenante.

Castorii, spaima Consiliului Judeţean

Până la problemele cu legea, acum două săptămânii, câteva sute de castorii care trăiesc pe un râu aflat de 600 de metri de Aeroport, au băgat spaima în autorităţi. Cercetătorii de la Institului de Cercetări şi Amenajări Silvice Braşov vor să declare zona ca fiind Arei Protejată în arearul Sit Natura 2000. Consiliul Judeţean s-a opus vehement, deoarece se crede că o arie protejată ar aduce multe probleme, ar fi nevoie de noi avize şi s-au tărăgăna şi mai mult investiţia. Situaţia s-a mai calmat între timp după ce cercetătorii au dat asigurări că aria protejată nu va afecta deloc construcţia Aeroportului.

Niciun guvern nu a dat bani pentru aeroport

Deşi există studii clare că un aeroport la Braşov ar avea cel puţin 300.000 de pasageri pe an, acesta nu este o prioritate deşi Braşovul este al doilea oraş turistic al ţării. În plus Braşovul este oraşul care atrage cei mai mulţi străini în România. Toate guvernele au promis finanţarea lui, dar acest lucru nu s-a întâmplat. De-a lungul timpului au fost mai multe speculaţii că nu se doreşte acest aeroport deoarece există studii că Braşovul ar putea atrage 20% dintre turiştii care aterizează la Otopeni. Pentru finalizarea Aeroportului ar fi nevoie de 50 de milioane de euro. Între timp pista de 17 milioane de euro stă nefolosită de doi ani şi riscă să se degradeze pe zi ce trece.