Avortul era considerat o crimă pe vremea lui Ceauşescu. Femeile ajungeau să se schilodească pentru că nu puteau merge la medic

Interzicerea avortului şi lipsa unor metode contraceptive au dus la multe tragedii în comunism. Femeile care aveau deja copii şi rămâneau însărcinate îşi provocau avortul acasă.

Femeile foloseau ace, sârme sau se loveau puternic în burtă. „Aveam deja trei copii când am rămas din nou însărcinată. Atunci nu era voie să faci avort. O femeie bătrână din sat mi-a spus cum să folosesc o andrea pentru a scăpa de copil. Am făcut ce mi-a spus, dar a fost groaznic. Am sângerat cinci zile şi era să mor de la infecţie. Pe atunci nu existau pastile sau prezervative Nici nu ştiam ce sunt alea“ povesteşte Maria Ion, acum în vârstă de 64 de ani.

Medicii de la Maternitate care tratau femei care şi-au provocat avort, nu întrebau niciodată ce s-a întâmplat. „Cred că am văzut sute de femei care au ajuns la spital cu infecţii grave. Nu întrebam niciodată ce s-a întâmplat. Scriam că avortul a intervenit spontan. Mi-au rămas în minte două femei, care, din păcate, au murit de la infecţie. Aveau acasă copii care au rămas fără mamă din cauza unei legi pe care erau o consider idioată. Ne era teamă să facem avorturi. Erau spioni de la securitate şi în spitale. Ne era frică de puşcărie“ spune Aurel Vasilescu, medic ginecolog pensionat.

Negocieri cu moaşele

Moaşele erau cele care pe vremea lui Ceauşescu făceau avorturi pe ascuns. „Era o moaşă bătrână la Maternitate. Am aflat de la o colegă că venea acasă şi făcea avorturi. Mi-a făcut şi mie. Mi-a spus să o chem seara şi să nu spun la nimeni că sunt gravidă. M-a întrebat dacă am rude pe la securitate sau membri de partid. Mi-a făcut avort acasă cu o foarfecă fiartă în apă şi ştearsă cu spirt. M-a durut îngrozitor. Ţin minte că i-am dat atunci 200 de lei. Mi i-a dat înapoi, a zis că nu face pentru bani. Până la urmă a luat 50 de lei. M-a pus să jur că nu spun nimic la nimeni“, spune Ana Tudor, acum în vârstă de 68 de ani.

Controale în uzine şi pastile din Occident

O altă braşoveancă îşi aminteşte cum a fost terorizată de securitate din cauza unui crize de fiere. „Era prin anii 80 şi mi-a fost tare rău. Vreo săptămână am vomitat şi mi-a fost greaţă. Nu ştiam că suntem urmărite în uzină. A venit la mine un secretar de partid şi m-a întrebat dacă sunt gravidă. Am spus că nu. M-a pus să semnez. După o lună m-a întrebat din nou. Am spus că nu şi m-au dus cu forţa la doctor. Nu au crezut că am probleme cu fierea“, spune Simona Şchiopu.

Femeile care aveau cunoştinţe în străinătate făceau rost de pilule contraceptive şi prezervative. Acestea se vindeau pe sub mână cu preţuri uriaşe. O folie de pilule pentru o lună costa şi 200 de lei.