Transparenţa activităţii instituţiilor publice este doar un mit la Brăila

Autorităţile brăilene răspund cu întârziere sau nu răspund deloc la solicitările legate de transparenţa activităţii pe care o desfăşoară în slujba cetăţenilor. Aceasta este concluzia unei analize realizate de Alianţa pentru o Românie Curată, organizaţie fondată de preşedintele Societăţii Academice Române, Alina Mungiu-Pippidi.

Dintre instituţiile publice Primăria Brăila a răspuns, în termenul legal, la solicitarea scrisă, în timp ce Consiliul Judeţean, Prefectura şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila au ignorat complet demersul celor de la Alianţa pentru o România Curată.

Primăria a trimis raportul de activitate pe 2013 în termen de 12 zile. Există, însă, şi primării care nu au răspuns deloc: Alba Iulia, Călăraşi, Constanţa, Sfântu Gheorghe, Târgovişte, Galaţi, Miercurea Ciuc, Drobeta Turnu Severin, Ploieşti, Satu Mare, Suceava, Râmnicu Vâlcea şi Vaslui.

În ce priveşte consiliile judeţene, nu doar la Brăila au fost probleme ci şi în judeţele Botoşani, Braşov, Constanţa, Covasna, Dolj, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Satu Mare, Suceava şi Tulcea.

În mod surprinzător, nici Prefectura Brăila n-a trimis raportul de activitate pe 2013 şi nici nu l-a urcat pe propriul site. În aceeaşi situaţie se află şi prefecturile Argeş, Caraş-Severin, Covasna, Gorj, Harghita, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Prahova, Vaslui şi Vrancea.

România Curată a testat cu ajutorul voluntarilor săi, într-un amplu exerciţiu civic, gradul de transparenţă a instituţiilor/autorităţilor centrale şi locale ale statului în privinţa respectării obligaţiei de a depune rapoarte de activitate, a respectării transparenţei decizionale, a concursurilor organizate pentru posturi la stat. Au fost testate şi verificate toate ministerele, primăriile reşedinţă de judeţ, prefecturile, consiliile judeţene şi inspectoratele şcolare judeţene. (...) Am luat ca reper publicarea rapoartelor anuale de activitate, obligaţie stipulată de Legea 544/2001. Aceste rapoarte sunt instrumente utile prin care cetăţenii pot evalua activitatea instituţiilor publice (...)", au precizat iniţiatorii studiului.