FOTO Povestea moşierilor şi a dascălilor cu revolver din Brăila

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tot mai mulţi brăileni înarmaţi. FOTO: N.Butnaru
Tot mai mulţi brăileni înarmaţi. FOTO: N.Butnaru

Peste 500 de plugari, comercianţi, industriaşi, învăţători, moşieri, funcţionari, administratori de moşie, medici, preoţi şi primari brăileni au solicitat, în anii 1925-1927, permise de arme de foc. Jumătate din ei erau plugari. Istoricii spun că armele foloseau la autoapărare, însă era vorba şi de o “modă” a acelor ani.

Peste 200 de plugari brăileni solicitau, la scurt timp după capturarea banditului Terente, carabine, puşti de vânătoare şi revolvere. Tot atunci, circa 65 de comercianţi, afară de industriaşi, băcani şi meseriaşi obţineau, la rândul lor, arme de foc. 

Din 25 iulie 1925 şi până în 25 iulie 1927, nu mai puţin de 21 de învăţători din judeţul Brăila, plus patru preoţi purtau, cu mândrie, arme letale, fie ele de vânătoare sau revolvere de buzunar. 

arme

Şi astăzi mai sunt dascăli care deţin permise de port-armă, semn că profesia respectivă nu e deloc lipsită de pericole.

terente 5
terente 6
“Colega mea, Carmen, este profesoară în Balta Brăilei. Stă cu gazdă într-un sătuc şi are autoturism 4x4 şi armă pentru autoapărare. Ca femeie, nu s-ar descurca altfel în pustietatea aceea”, ne-a declarat o profesoară de la Măraşu, al cărui nume, din motive lesne de înţeles, nu-l putem da publicităţii. 
terente 1

Şerban Teodorescu, învăţător în comuna brăileană Bordei Verde, avea, în anul 1925, o armă de vânătoare cal. 16, model “Bacard”, un revolver cal. 6 şi o armă germană de foc, pe care o ţinea acasă, în panoplie.

image
“În acea perioadă, autorităţile le-au dat arme coloniştilor români din Cadrilater, pentru autoapărare. Erau atacaţi de bandele de comitagii bulgari (“revoluţionari” care luptau pentru “eliberarea provinciei”). Tot ceea ce însemna elita satelor avea armă. La Brăila, însă, era mai mult o modă de a purta arme”, a precizat dr. Adrian Trifan, istoric la Muzeul Brăilei. 
terente

Pe primele locuri în ceea ce priveşte numărul de arme deţinute, erau, acum 75 de ani, marii proprietari de pământuri şi de fabrici de la Brăila.

arme

Boierul de os domnesc Constantin Şutzu, proprietarul întinselor moşii şi a conacului de la Şuţeşti, avea, împreună cu soţia, 7 arme, cele mai multe fiind folosite la vânătoare. Coniţa Elisabeta avea, numai ea, un revolver cu şase focuri şi o armă de vânătoare.

Mihail Filote, moşier la Batogu, deţinea 5 arme de foc, la fel Radu Goga, de la Surdila Greci, şi rentierul englez Paul Lambert, de la Chiscani. Nici preoţii nu ocoleau armele. Preotul Bobeică, de la Scorţaru Vechi, deţinea, legal, un revolver. Patru preoţi şi cam tot atâţia primari şi medici din judeţul Brăila  deţineau, pe atunci, arme letale. 

“Chiar şi după capturarea banditului Terente, brăilenilor le era teamă de tâlhari. Erau nevoiţi să-şi păzească avutul şi să-şi apere familiile. Aşa se explică existenţa armelor de foc în număr mare, în toate păturile sociale”, a precizat arhivistul Ştefania Botez.   

  

   

     

Brăila

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite