EXCLUSIV/ REPORTAJ: Paştele la români, aşa cum a fost acum o sută de ani! GALERIE FOTO

EXCLUSIV/ REPORTAJ: Paştele la români, aşa cum a fost acum o sută de ani! GALERIE FOTO

Felicitare de Paşte

Aflaţi sub stăpânire turcească timp de trei secole, brăilenii şi-au păstrat credinţa şi obiceiurile neîntinate şi au convieţuit cu toate naţiile pământului. Febra sărbătorilor îi cuprindea pe străbunicii noştri încă de la începutul lunii aprilie, iar Brăila, oraş cu 11 etnii, a cunoscut Sărbătoarea Învierii în tot atâtea moduri.

Ştiri pe aceeaşi temă

În urmă cu un secol, Paştele Domnului a coincis cu ziua de naştere a Regelui Carol I: autorităţile au pus la punct un Te-Deum magnific, ţinut în Catedrala orasului. Astfel, la 45 de ani de la urcarea pe tron a MS Regelui Carol I, în 1911, românii au serbat, n premieră, ziua de naştere a Suveranului chiar în noaptea Învierii Domnului.

ORDIN DE LA PREFECT


Atunci, tinerii îşi trimiteau unii altora felicitări cochete, anume tipărite pentru Paşti, iar strada Regala - Lipscaniul Brăilei - fremăta de trăsuri.

Arhivele Brăilei, dar şi colecţioarii păstrează şi astăzi felicitări din acele timpuri. Sunt ilustrate alb-negru sau cu vagi umbre de verde şi roşu, imagini ale căror colţuri îngălbenite de vreme spun şi astăzi poveşti.

PARADĂ ÎN 1916



Moda felicitărilor

PROCESIUNE LA CEAS DE SĂRBĂTOARE


"Vă dorim la toţi petrecere bună de Sărbătorile Paşcelor", scrie Elisa Staicoff către familia sa. "Sărbători Fericite"- 1943, Fănel, de pe front, către "iubita sa soţie"- în fapt, caporal Cârlan Ştefan, CMU Infanterie, Oficiul Militar 176.

Imaginile, întruchipând copii cu ouă vopsite în mâini, purtând cruci sau înhămând pui de găină la caleaşcă sunt inedite.

O PROCESIUNE DE PAŞTI

FELICITARE VECHE CĂTRE FAMILIE, DE PAŞTI

FELICITARE PENTRU ÎNDRĂGOSTIŢII DE PAŞTI


Magazinele de stofe, băcăniile şi prăvăliile gemeau de mărfuri: atunci, în 1911, comerţul brăilean, afacerile cu cereale, atinseseră apogeul.În oraş îşi aveau sediul 17 consulate străine.

Brăila avea electricitate pe străzi şi tramvai electric până la Staţiunea Lacu Sărat, iar străzile erau pavate, anume pentru ca oamenii să se plimbe în ziua de Paşti şi nu numai.

Nu exista Paşti de la Dumnezeu ca fetele tinere, cuconiţele, să nu-şi croiască, din vreme, rochii de ocazie la cei mai vestiţi meşteri croitori.

FELICITARE CĂTRE COPII, DE PAŞTI


La recepţii, bărbaţii îmbrăcau fracuri, cămăşi albe cu butoni şi, obligatoriu, papion şi pălărie înaltă. Era obligatoriu ca în ziua de Paşti toţi copiii să poarte haine şi încălţăminte noi.

FELICITARE UNICAT DE PAŞTI


Cizmarii şi croitorii erau cei mai solicitaţi în această perioadă. Postul era aproape obligatoriu.

Oraşul ocupa locul III pe ţară, în ce priveşte numărul de ziare care vedeau lumina tiparului. Publicaţiile "gemeau" de mesaje de felicitare de Paşti şi reclame care de care mai atrăgătoare.

Brăilei i se spunea, de ani buni, "Marsilia României".

CONCURS DE PAŞTI ÎN VECHIUL HIPODROM


Oraşul era, de departe, cel mai important port al ţării. Aproape o treime din negoţul României trecea prin Portul Brăilei.

Masa de Paşti, chiar şi pentru cel mai sărac dintre săraci, conţinea friptură de miel, ouă roşii şi cozonac.

FELICITARE DE LA 1900


Moment istoric

"În 1911, autorităţile au decis să sărbătorească ziua de naştere a M.S. Regele Carol I, 10 aprilie, în noaptea Învierii Domnului. Cu acest prilej, urma să se oficieze o slujbă specială, un Te-Deum la Catedrala oraşului, biserica "Sf. Nicolae", imediat după slujba Învierii. Era pe vremea primarului Nicolae Th. Faranga", povesteşte arhivistul Ştefania Botez.

PAŞTELE, APRILIE 1911


Slujba dedicată Majestăţii Sale Regele a fost precedată de slujba Învierii Domnului. Impactul a fost covârşitor.

„Frac, mănuşi albe şi pălărie înaltă"

Imediat după Sfintele Paşti, pe 28 aprilie 1911, fix la ora 15.00, vaporul regal a acostat în Portul Brăilei, familia Regelui Carol I fiind în croazieră pe Dunăre.
A urmat o recepţie fastuoasă, la Agenţia Fluvială Română.


Primarul Brăilei trimitea, cu acest prilej, conslilierilor municipali, invitaţia de a lua parte la recepţia regală, cu următoarea menţiune: "Ţinuta va fi de rigoare: frac, cravată, mănuşi albe şi pălărie înaltă". Documentul se află la Arhivele Naţionale - Brăila.

Nu era prima dată când suveranul vizita vestitul port dunărean. Erau aici, afară de negustorii români, angrosişti de cereale din Austria, Grecia şi Italia, bijutieri şi bancheri, turci, armeni, evrei, germani, unguri şi bulgari. Se călcau străinii în picioare să investească la Brăila.

La cât de frumos erau oraşul, Dunărea şi Balta Brăilei, nu trecea anul fără să vină feţele încoronate şi mai-marii ţării pe aceste meleaguri.

COLECŢIONARUL ION IVAN


"Tatăl meu l-a cunoscut pe însuşi Regele Ferdinand Întregitorul, ba chiar l-a însoţit prin multe ţări ale Europei. Îmi povestea că Dunărea cu porturile ei, Brăila, Filipoiu, Balta - reprezentau pentru familia regală ceva aparte", povesteşte colecţionarul brăilean Ion Ivan, 61 ani, deţinătorul celui mai valoros timbru din lume, Mauritius.

FELICITARE VECHE DE PAŞTI


Tradiţii

Continuatoare a Mitropoliei Proilaviei, centru spiritual al fostelor raiale turceşti Brăila, Giurgiu şi Turnu, Biserica Ortodoxă de la Brăila a dăinuit peste secole, iar brăilenii şi-au păstrat neîntinate credinţa şi obiceiurile.

Încă din secolul XVIII, cronicile povestesc despre obiceiul local de a merge la biserică, de Paşti, cu ramuri de sălcii înverzite, luate direct de pe malul Dunării sau din Balta Brăilei.

ARHIVIST ŞTEFANIA BOTEZ


Ramurile de sălcii erau duse la biserică, iar mai apoi împodobeau casele creştinilor, aşezate frumos la icoană. Acest obicei dăinuie şi astăzi.

"În timpul stăpânirii turceşti, era interzis creştinilor de a construi biserici, neavând dreptul de a se închina la altarul credinţei strămoşeşti. Şi această stare de lucuri a dăinuit, fără însă ca românul să-şi piardă credinţa în Dumnezeu", consemna, în urmă cu mai bine de un secol, ziaristul brăilean Nae Vasilescu.


Nu e de mirare că, în Anul Domnului 1911, de Sfintele Paşti, brăilenii au avut mesele pline de bucate, iar mirosul salciei umpluse văzduhul. Sărac şi bogat, pământean sau venetic, locuitorii Brăilei şi, odată cu ei, România toată, prăznuiau cel mai mare eveniment al creştinătăţii, Invierea Domnului.

Vezi aici ce trebuie să faci în prima zi de Paşte

citeste totul despre: