Brăila, pe primul loc la fapte penale săvârşite de copii. Ce alte judeţe sunt „fruntaşe“ la infracţiuni comise de minori
0
În ţara noastră, foarte mulţi copii sunt implicati în acte antisociale sau sunt victime ale unei forme de act penal. Brăila se află pe locul întâi la nivel de ţară, la capitolul “Copii care săvârşesc fapte penale şi nu răspund penal”, extras din statistica Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) în primele 9 luni ale anului trecut.
De la 1 ianuarie 2015 şi până la 30 septembrie 2015, la nivel naţional au fost un număr de 1.576 cazuri, fie că vorbim de furt, tâlhărie, viol sau vătămare corporală, săvârşite de copii având vârste până în 14 ani. Alarmant este că numărul creşte de la an la an. Principalii vinovaţi sunt părinţii care din diferite motive îi scapă de sub observaţie şi fac diferite “năzbîtii”.
Conform statisticii ANPDCA, în ceea ce priveşte cazurile de copii care săvârşesc fapte penale şi nu răspund penal la nivel naţional, Brăila se situeaza pe locul întâi cu un total de 249 cazuri, urmat de judeţul Prahova, cu 156 de cazuri, iar pe locul trei este Ilfov, Bucuresti-Sector 3, cu 102 cazuri. Brăila a avut anul trecut 169 de cazuri pentru furt, o tâlharie, un viol şi 78 de alte cazuri antisociale.
Violul înregistrat anul trecut în evidenţele ANPDCA ca fiind produs de un minor brăilean s-ar fi săvârşit în anul 2015, când un băiat de 13 ani şi-ar fi violat nepoata de doar patru ani. Fapta a fost comunicată poliţiei de sora micului violator, depunând în acest sens o plângere. Mama băiatului era plecată în străinătate, băiatul rămânând în grija surorii mai mari. După mai multe cercetări în acest sens, medicii Serviciului de Medicină Legală nu au confirmat violul, existând suspiciunea de abuz sexual.
“DGASPC Brăila a instrumentat sesizarea primită de la parchet cu privire la minorul de 13 ani, a instituit o măsură de protecţie socială având în vedere că la data săvârşirii faptei minorul nu îndeplinea vârsta pentru a răspunde penal. În acest sens, un specialist l-a supravegheat, cazul fiind monitorizat. Mama băiatului s-a întors din străinătate” a precizat directorul DGASPC Brăila, Simona Cimpoae.
Printre cele 169 de cazuri de furt înregistrate fiind cu autori care nu au vârsta răspunderii penale se numără şi doi minori, ambii de 13 ani din localitatea Mircea Vodă Brăila care în perioada mai - iunie 2015, ar fi pătruns prin efracţie în locuinţa unei localnice şi ar fi sustras din interior componente ale unui computer, o cameră web, două boxe şi două undiţe din carbon, toate în valoare de 300 de lei. Prejudiciul a fost recuperat de poliţişti. Extinzând cercetările, s-a mai stabilit că unul dintre minori, în luna martie 2015, a mai dat o lovitură. El ar fi pătruns în casa altei localnice, prin forţarea unui geam, şi ar fi sustras din interior un acumulator pentru motoscuter, un sistem audio şi 4 boxe, precum şi un dvd player, în valoare totală de 1.000 lei.
Un alt minor de 13 ani din Brăila, alături de alţi doi tineri de 17 ani au “poftit” anul trecut la miere. Împreună au reuşit să fure peste 200 de kg de miere din curtea unui brăilean. În dimineaţa zilei de 3 august 2014, spun anchetatorii, Cristofor C., Dragoş D. şi Fernando A. au mers în vizită pe strada Plantelor, unde locuieşte amicul lor, Daniel T. Minorii intenţionau să se joace pe calculator. Observând mai multe găleţi pline cu miere pe holul locuinţei, oaspeţii n-au rezistat tentaţiei şi s-au hotărât să fure una, să vândă conţinutul şi să împartă banii. Două zile mai târziu, încurajaţi de "ispravă", minorii infractori au mai furat o găleată plină cu miere, acţionând în acelaşi mod, reuşind să vândă conţinutul alte rude, căreia i-au îndrugat o minciună: părinţii lui Dragoş comercializează miere şi au nevoie de bani! După alte câteva zile, hoţii au mai sustras patru găleţi cu miere, însă, din prostie, au aruncat două dintre acestea la container: mierea conţinea faguri şi, din neştiinţă, minorii au crezut că nu o pot vinde în acest mod. Doi dintre făptaşi au fost cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat. Al treilea participant la faptă, Fernando A., a scăpat de acuzaţii pentru că avea 13 ani şi nu răspundea penal.
Legea penală din Romania prevede ca “minorii sub 14 ani nu răspund penal. Minorii între 14 si 16 ani răspund penal numai dacă se dovedeste că au savârsit fapta cu discernamânt. Minorul care a împlinit 16 ani răspunde penal” (pentru fiecare categorie de varstă se au in vedere măsuri specifice pentru reeducarea copiilor si reintegrarea lor în societate.)
Pentru copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal, la propunerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în a cărei unitate administrativ-teritorială se află copilul, se va lua una dintre următoarele măsuri: plasamentul sau supravegherea specializată. Măsura se ia de comisia pentru protecţia copilului, atunci când există acordul părinţilor sau al altui reprezentant legal al copilului, ori, după caz, de instanţa judecătorească, atunci când acest acord lipseşte.
Legea interzice să se dea publicităţii orice date referitoare la săvârşirea de fapte penale de către copilul care nu răspunde penal, inclusiv date privitoare la persoana acestuia. ANPDCA funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
Se încarcă comentariile...
