REPORTAJ Merele de Curteşti, un brand dulce din nordul României: o tradiţie de aproape trei sute de ani

REPORTAJ Merele de Curteşti, un brand dulce din nordul României: o tradiţie de aproape trei sute de ani

Merele bot de iepure de la Curteşti FOTO Cosmin Zamfirache

Producţia de mere este un adevărat brand pentru o comună din nordul Moldovei. La Curteşti, în judeţul Botoşani, există o adevărată cultură şi tradiţie a cultivării merelor. Tradiţia este păstrată şi astăzi inclusiv de pomicultori tineri. Merele de la Curteşti au ajuns faimoase în zona de nord a Moldovei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi pare unul dintre cele mai sărace judeţe din ţară, Botoşaniul se poate lăuda cu un număr mare de brand-uri în domeniul agriculturii sau zootehniei. Usturoiul de Copălău, caşcavalul de Săveni, rachiul de Rădeni şi dulceţurile de pe malurile Prutului sunt doar câteva din acestea. Inclusiv în domeniul pomiculturii, Botoşaniul are un brand renumit în toată zona de nord a Moldovei şi chiar şi în alte regiuni ale ţări. 
 
Este vorba despre merele dulci şi ”cărnoase”, cum spun localnicii din zona comunei Curteşti. Aici pomicultura se practică de câteva secole, devenind un adevărat brand, mai ales în perioada comunistă, atunci când la Curteşti a funcţionat una dintre cele mai mari ferme pomicole destinate cultivării merelor. 
 
Mărul, un fruct cu tradiţie în coasta Botoşaniului
 
Comuna Curteşti se află la mai puţin de 10 kilometri de municipiul Botoşani. În această comună există o tradiţie seculară de cultivare a pomilor fructiferi, cu precădere mărul. Oamenii locului spun că totul a început de fapt acum trei sute de ani, când actuala unitatea administrativ teritorială nici măcar nu exista.

Cosmin Huţanu (dreapta) unul dintre pomicultorii de la Curteşti FOTO Cosmin Zamfirache
 
Oamenii din jur au defrişat pădurile de pe dealurile, unde se află acum Curteştiul şi au început, având în vedere terenul prielnic, să planteze meri. ”Erau soiuri locale, vechi. Nu erau livezi de mare amploare, dar era o tradiţie, ca tot omul să aibă merii lui. Şi în timp s-a tot perpetuat şi oamenii au devenit specialişti în cultivat meri. Toate dealurile erau pline de floare de măr, povesteau bătrânii. Era frumos tare. De fapt spunea şi moşul meu, nu era gospodar cel care nu avea plantaţi meri”, spune moş Nicolae din satul Băiceni. 
 
Brand-ul născut în anii comunismului
 
Faima livezilor cu meri de la Curteşti s-a născut de fapt în perioada comunismului. Mai precis atunci fructele delicioase din comuna botoşăneană au ajuns să fie cunoscute în toată ţara. Sistemul de stat organizase atunci prima livadă uriaşă la Curteşti pe fundamente ştiinţifice. Livada avea peste 400 de hectare toate cultivate cu meri. Unul dintre oamenii care ştie această poveste este Cosmin Huţanu. Tatăl acestuia a fost unul dintre cei care au înfiinţat uriaşa livadă. 


Livada de la Curteşti FOTO Cosmin Zamfirache
 
”Această faimă a merelor de la Curteşti s-a format în vremea comunismului. Era în acest areal în jur de 400 de hectare. Începând cu anul 1978 a început plantarea livezii şi s-a terminat undeva în 1982”, spune Cosmin Huţanu. Oamenii din tot judeţul, dar mai ales cei din municipiul Botoşani îşi mai aduc încă aminte de livada de la Curteşti, în perioada comunistă. ”Eram copil şi mergeam la livadă că era aproape. Era uriaşă. Nu avea cum să nu te impresioneze. Şi pe deasupra am rămas cu gândul că erau cele mai bune mere pe care le-am mâncat”, spune Iulian, un botoşănean de aproximativ 40 de ani. 
 
Chiar şi după 1990, livada de la Curteşti a continuat să existe. S-a privatizat, însă a mai supravieţuit doar 10 ani. Oamenii şi-au cerut pământurile luate de comunişti, părinţilor şi bunicilor. Culmea, erau pământurile pe care se afla şi o însemnată suprafaţă de livadă. În 2004 marea livadă de la Curteşti a încetat să mai existe. 
 
Tradiţia continuată cu succes
 
Din cele patru sute de hectare câte a avut livada, 60 de hectare mai sunt astăzi cultivate cu meri. Doar câţiva au mai continuat această tradiţie a culturii mărului. Unul dintre aceştia este chiar Cosmin Huţanu. Are 10 hectare de livadă şi cu ce a moştenit de la tatăl său a reuşit să facă producţie. A fost însă o muncă titanică, spune tânărul de numai 33 de ani. În primul rând au înnoit întreaga livadă. ”Tradiţia este continuată de numai câţiva pomicultori. Mare parte din suprafaţă nu se mai lucrează. Cei care lucrează au reîntinerit livada. Nu mai există livadă bătrână, totul este nou”, spune Cosmin Huţanu. 
 
Merele de la Curteşti sunt căutate FOTO Cosmin Zamfirache
 
Costurile au fost mari. Numai pregătirea terenului l-a costat 150 de lei pe oră. ”Atâta era preţul la buldoexcavator pentru a scoate cioatele vechi. Şi făcea două rânduri pe zi”, spune tânărul. Au fost cumpăraţi apoi puieţi şi de câţiva ani a început practic reîntinerirea livezii. Soiurile au rămas cele obişnuite la Curteşti, cele mai căutate. ”Sunt goldenul şi cum spune noi popular, mărul roşu-bot de iepure”, adaugă tânărul.
 
Merele de la Curteşti căutate în Moldova de nord
 
Practic cei câţiva pomicultori rămaşi în activitate la Curteşti au reuşit să menţină vie tradiţia şi să reinstaureze brand-ul merelor de Curteşti. ”Merele de la Curteşti au fost, sunt şi vor rămâne un brand al judeţului Botoşani.”, spune Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole Botoşani. Pomicultorii precum Cosmin Huţanu îşi vând merele în general la depozite de fructe. 
 
Sunt căutate inclusiv în judeţele Iaşi şi Suceava şi în general sunt cunoscute la nivel întregii Moldove, mai ales soiul cunoscut drept ”bot de iepure”, o adevărată regină a pomiculturii la Curteşti.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 
 
 
 
citeste totul despre: