Oraşul cu cel mai curat aer din ţară. Botoşaniul este singurul municipiu din România considerat de Uniunea Europeană „oraş verde“

Oraşul cu cel mai curat aer din ţară. Botoşaniul este singurul municipiu din România considerat de Uniunea Europeană „oraş verde“

Parcul ”Mihai Eminescu” din municipiul Botoşani este zona cu cea mai multă verdeaţă din oraş FOTO Cosmin Zamfirache

Specialiştii în protecţia mediului, dar şi reprezentaţii administraţiei locale spun că Botoşaniul este singurul oraş din ţară care îndeplineşte normele europene privind suprafaţa optimă de spaţiu verde. Din acest punct de vedere, cu parcurile şi insulele de verdeaţă ale oraşului, Botoşaniului se poate lăuda că beneficiază de cele mai curat aer din România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Conform normativelor Uniunii Europene, oraşele din fiecare ţară membri ar trebui să aibă 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. Aproape nici un oraş din România nu respectă aceste norme europene, se arată în raportul comisiilor UE, care dealtfel au dat şi un infringement României fiindcă nu sunt respectaţi aceşti parametri. 
 
Din contră oraşele Iaşi, Braşov şi Bucureşti ar fi adevărate focare de poluare. Doar un singur oraş din ţară respectă normativele europene privind poluarea şi suprafaţa de spaţiu verde optimă. Este vorba de municipiul Botoşani, care în anul 2012 a fost proclamat şi ”capitala verde”. 
 
”Botoşaniul este o oază de verdeaţă în România, mai ales în ultimii ani. Dacă normele europene prevăd 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, ei bine Botoşaniul are 31 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Iar odată cu extinderea unor zone de agrement aflate în construcţie, Botoşaniul va avea şi mai multă verdeaţă. Propriu-zis în municipiu nu există zone fără verdeaţă, copaci sau plante oranmentale. Automat şi aerul are o calitate mult mai bună.  Din ceea ce ne-au spus specialiştii străni, la diferite întâlniri, mergem pe drumul cel bun, în această privinţă”, spune Eugen Mateiciuc, directorul Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, filiala Botoşani. 
 
Totodată specialiştii în protecţia mediului spun că poluarea a scăzut, culmea odată cu declinul industriei botoşănene. În prezent Botoşaniul se poate lăuda cu un aer foarte curat. ” Aerul este destul de curat în Botoşani. Sunt foarte mulţi copaci care îl filtrează şi deasemenea nu mai sunt aşa de mulţi factori poluanţi. Marile fabrici au fost închise”, spune Mateiciuc.
 
Oaza verde a României
 
Deşi chiar şi în acest moment Botoşaniul îndeplineşte normele impuse de Uniunea Europeană, municipiul se va transforma într-o adevărată oază de verdeaţă. Practic oraşul va fi situat într-o uriaşă pădure. Şefii de la Primărie vor să extindă spaţiile verzi, iar odată cu inaugurarea parcului de agrement de la Cornişa, versanţii din afara Botoşaniului vor fi reîmpăduriţi complet. 
 
”Botoşaniul are şi titulatura de municipiu ”verde” al României şi dorim să continuăm această tradiţie. Vom extinde spaţiile verzi din oraş, iar la Cornişa, va fi o adevărată oază de aer proaspăt şi verdeaţă. Chiar în această toamnă am plantat copacii în oraş. Din informaţiile pe care le-am primit, Botoşaniul ar fi singurul oraş din ţară care respectă din acest punct de vedere normele Uniunii Europene”, spune viceprimarul Cosmin Andrei. 
 
Zona ce urmează să fie împădurită la Cornişa, depăşeşte 48 de hectare. Pe linia mediană ce desparte benzile de circulaţie de pe Calea Naţională, au fost montate jardiniere şi au fost plantaţi sute de copaci. Cele mai mari suprafeţe cu verdeaţă în Botoşani sunt cele opt parcuri ale oraşului, dintre care cel mai important este parcul ”Mihai Eminescu”.
 
Reşedinţa ”verde” a judeţului fără copaci
 
Deşi municipiul Botoşani şi chiar Dorohoiul, sunt adevărate oaze de verdeaţă, pădurile judeţului Botoşani au început să dispară. Dealurile Botoşaniului, acoperite acum 300 de ani cu păduri bogate şi codrii de nepătruns, sunt acuma din cauza agriculturii intensive şi a retrocedărilor de teren, doar nişte dâmburi golaşe cu alunecări severe de teren. 
 
În anul 2014, Botoşaniul are doar 11% din suprafaţa sa împădurită, faţă de 30% cât reprezintă normativele europene. Şefii judeţului spun că vor încerca să rezolve această problemă prin împăduriri pe proprietatea ocoalelor silvice şi prin montarea de perdele forestiere. Cu toate aceste pădurarii spun că au mari probleme cu hoţii de lemne şi cu proprietarii de păduri, care dornici să facă bani, defrişează fără discernământ.
 
citiţi şi:
 
 
 
 
citeste totul despre: