Ansamblul de muzicieni 100% francezi care cântă dumnezeieşte muzica populară românească. Cum au ajuns să înveţe la perfecţie „Trandafir de la Moldova“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Victor Huminiuc, un muzician originar din Botoşani, a reuşit să înfiinţeze în cadrul unui conservator din Franţa un ansamblu care cântă muzică populară românească. Toţi membrii grupului pasionaţi de folclorul românesc sunt francezi.

În oraşul Belfort, situat în vestul Franţei, undeva în regiunea Burgogne, muzica populară moldovenească este aproape la fel de cunoscută ca şi pe plaiurile originare. Zeci de francezi get-beget talentaţi la muzică o interpretează cu plăcere. Şi totul datorită unui muzician român stabilit acum 27 de ani pe pământ francez. 

Se numeşte Victor Huminiuc şi este profesor de vioară la Conservatorul din Belfort. La cei 63 de ani, are o carieră de muzician demnă de invidiat cu. , „Huminic“, cum îi spun francezii, a creat la Belfort în ultimele două decenii generaţii de iubitori de muzică populară autentic românească, reuşind să pună pe picioare inclusiv un ansamblu format din studenţi şi muzicieni francezi. 

Rămas în Franţa din pasiune pentru munte

Victor Huminiuc s-a mutat în Franţa în 1990. La aceea dată era un violonist şi un rocker cunoscut în România. Făcea parte din grupul Classic Rock al Filarmonicii din Botoşani înfiinţat în anii ‘80 la iniţiativa directorului de atunci al instituţiei, Ion Ilie. De altfel, Huminiuc absolvise în 1976 Conservatorul din Iaşi, iar după o serie de peregrinări prin ţară cu trupa de rock progresiv Ethos s-a stabilit la Botoşani. „Am venit la Botoşani fiindcă a murit mama. Şi m-am întâlnit cu Ion Ilie, responsabil cu filarmonica. Am decis să rămân, fiind violonist în cadrul acesteia. A urmat apoi înfiinţarea grupului Classic Rock şi acompaniam vedetele de atunci, precum Daminescu, Mihaela Runceanu, Cotabiţă şi alţii. Mergeam în turnee prin toată ţara. Făceam rost de bani pentru instituţie fiindcă erau foarte apreciate aceste concerte“, spune Victor Huminiuc. 

image

Victor Huminiuc FOTO Cosmin Zamfirache

După 1989 s-a creat oportunitatea unei colaborări între oraşul Belfort şi Botoşaniul. „Veneau francezii din Belfort atunci în 1990 cu tot felul de ajutoare şi le-am propus un parteneriat artistic. Adică să mergem noi la ei cu muzică tradiţională. Au fost de acord. Şi chiar atunci, în 1990, am plecat cu un autocar cu 40 de instrumentişti, solişti şi am susţinut o serie de concerte în toată regiunea. Le-a plăcut mult. Erau înebuniţi“, spune Ion Ilie. 

Victor Huminiuc era unul dintre instrumentiştii plecaţi la Belfort. S-a întors în ţară, dar a rămas cu gândul la Franţa. Au urmat alte câteva întâlniri cu francezii şi, în cele din urmă, a decis să plece. „Eu eram pasionat de munte. Am bătut munţii în lung şi-n lat. Au venit francezii şi i-am dus pe munte. Apoi m-au chemat ei pe mine. Am urcat şi acolo pe munte. Mi-a plăcut mult şi am decis să rămân în Franţa. Am simţit că este o oportunitate mare pentru mine şi că pot face multe acolo“, spune Victor Huminiuc. 

„Trandafir de la Moldova“ francez

În Franţa, la Belfort, Victor Huminiuc a început prin a-şi căuta de lucru. Având în vedere studiile şi experienţa vastă în domeniul muzical, a reuşit să se angajeze în instituţii de învăţământ care echivalau cu şcolile gimnaziale româneşti, unde a predat muzică. A făcut acest lucru timp de 7 ani, până s-a acomodat şi a învăţat foarte bine limba. În 1997, a găsit ocazia potrivită de a se angaja la Conservatorul din Belfort, un echivalent al liceului de muzică din România. „Am găsit un post liber şi am fost invitat să aplic. Bineînţeles, nu am ezitat şi aşa am ajuns profesor la clasa de vioară“, spune Huminiuc. 

La Conservatorul din Belfort, muzicianul român n-a pierdut ocazia de a-i învăţa pe francezi muzică românească, începând cu cea clasică şi ajungând până la muzica populară românească. 

„Le-am arătat câteva ceva şi am văzut că au devenit foarte interesaţi. Le plăcea. Inclusiv muzica populară moldovenească. Muzica lor autentică se mai păstrează în doar câteva regiuni, precum Bretagne sau în zona Pirineilor. În rest, a cam dispărut. Oricum, muzica noastră moldovenească era mai alertă şi i-a atras pe elevii de la Conservator“, spune Huminiuc. Printre preferatele adolescenţilor francezi au ajuns Rapsodia lui Enescu, dar şi „M-a făcut mama oltean“, „Trandafir de la Moldova“ sau „Hora de la Bacău“. Văzând interesul elevilor pentru muzica populară românească, profesorul Victor Huminiuc a pus pe picioare ansamblul „Balada“ în anul 2000, un proiect unic prin care francezii, îmbrăcaţi în costume populare româneşti cântau muzică românească. 

„Sunt foarte impresionaţi. Fac totul cu pasiune şi asta este tot ce contează. Sunt şi oameni mai în vârstă care s-au alăturat formaţiei. Au studiat muzica, dar au diferite meserii acum. Avem şi un medic cardiolog care cântă în formaţie. Sunt 19 membrii care se rulează. În sensul că cei care termină sunt înlocuiţi de alţi elevi“, spune Huminiuc. 

Concerte în limba română

Francezii din formaţia „Balada“ vin să cânte şi în România melodii populare româneşti. Cântă instrumental, dar şi în româneşte. „Au fost două tinere din Franţa care au cântat pur şi simplu în româneşte. Le-am învăţat eu cuvintele şi mai ales cum se pronunţă. A fost ceva impresionant“. Formaţia a cântat deja de patru ori în România, la Botoşani şi la Piatra Neamţ. Joi, 13 iulie, susţin un nou concert la Casa Tineretului din Botoşani. „Mă bucur că reuşesc să-i aduc să vadă locurile unde am copilărit, unde am trăit. Să le arăt bogăţia culturală de la mine de acasă. Botoşaniul este un loc încărcat de cultură cu mari personalităţi. Sunt foarte impresionaţi de oraş, de liniştea lui dar şi de locurile pitoreşti. De mâncarea tradiţională, de asemenea“, spune Huminiuc. 

   

Părinte al rock-ului progresiv în România

Activitatea lui Victor Huminiuc în lumea muzicală românească de dinainte de 1989 este aproape legendară. În timp ce era student la Conservatorul din Iaşi, în anul 1975, alături de câţiva colegi, Huminiuc a fondat formaţia de rock progresiv „Ethos“. Era o activitate de pionierat în România, inspirată de curentul rock din Occident. „Eram fani Jethro Tull sau Genesis. Ne plăcea enorm rock-ul şi, dacă tot făceam muzică, ne-am gândit să facem o formaţie de rock progresiv. Am concertat mult prin toată ţara. Am devenit foarte cunoscuţi“, spune Huminiuc. 

Era o îmbinare de muzică clasică cu rock. „Îmbinam multe elemente de muzică clasică, inclusiv clapele şi flautul cu elemente de muzică rock“, spune Huminiuc. Victor Huminiuc a reuşit să câştige în 1977 şi Cântarea României la secţiunea rock cu trupa „Ethos“. Botoşăneanul spune că, în perioada comunistă, nu s-a simţit oprimat. „Nu am simţit la aceea vreme oprimarea. Bine a fost şi înainte de 86, atunci când lucrurile s-au înăsprit. Noi oricum cântam mult instrumental, inclusiv vocea era un instrument pentru noi. Versurile nu contau aşa mult. Era bine dintr-un anumit punct de vedere. Adică aveam ocazia să cântăm, să ieşim în faţa publicului, erau multe festivaluri, evenimente de acest gen”, spune Victor Huminiuc.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Povestea violonistului care a ajuns, la 35 de ani, cel mai tânăr dirijor de orchestră de muzică populară din România. „Secretul stă în pasiune şi multă muncă“

Cum au transformat cei de la Phoenix o fostă sală de cinema a armatei sovietice, devenită depozit de mere: „Făcusem din Lyra un fel de bâlci al răzvrătiţilor“

Botoşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite