Adolescenta care i-a sucit minţile lui Ştefan cel Mare. Ascensiunea misterioasă a unei copile de 16 ani de la prizonieră la doamnă a Moldovei
0
Persoana care a avut cea mai mare influenţă asupra voievodului Ştefan cel Mare a fost ultima sa soţie, Maria Voichiţa, mai tânără decât domnitorul cu 25 de ani şi cea care a reuşit să devină, de la prizonieră, amantă şi mai apoi doamna Moldovei.
Intrigile amoroase şi ascensiunile spectaculoase ale femeilor care împărţeau aşternuturile cu marii suverani erau la modă în secolul al XV lea, în vestul Europei.
Patriarhatul cu voievozi bisericoşi şi care păreau să respecte regulile pudorii şi ale unei bunecuvinţe aproape monahale nu a fost ferit de aceste gen de intrigi. Şi în Principatele Române, amantlâcurile şi iubirile pătimaşe erau prezente, iar ascensiunea şi câştigarea puterii se puteau realiza trecând şi prin iatacurile marilor voievozi moldoveni sau valahi.
Un bun exemplu este cel al iubirii pătimaşe dintre Ştefan cel Mare şi Maria Voichiţa, aproape o adolescentă când a intrat în graţiile voievodului. Ea este cea care care l-ar fi „cuminţit” pe fustangiul domnitor moldovean, dar şi cea pe care a iubit-o fără oprelişti chiar şi în timp ce era căsătorit cu o prinţesă bizantină. Asupra relaţiei dintre Ştefan şi Maria Voichiţa planează şi acum controverse şi mistere.
Frumoasa copilă de domn ostatică la Suceava
Maria Voichiţa a fost singurul copil al voievodului muntean Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Ţepeş cu Maria Despina. S-a născut cel mai probabil în 1457 la Târgovişte. Radu cel Frumos, tatăl acesteia, a fost un aliat fidel al turcilor, fiind preferatul lui Mahomed al II-lea. Radu a fost în permanenţă în rivalitate cu fratele său Vlad, detronându-l cu intervenţia turcilor.
Radu cel Frumos a intrat în conflict cu Ştefan cel Mare, voievodul Moldovei, care dorea un alt voievod, unul care să nu fie închinat turcilor. Voievodul agreat de Ştefan era Laiotă Basarab, tot din neamul Basarabilor ca şi Radu cel Frumos. În al doilea război cu Ştefan, Radu cel Frumos este alungat, iar familia sa cade prizonieră în mâinile domnitorului moldovean. Mai precis acest eveniment are loc la 24 noiembrie 1473, în urma unui raid asupra Târgoviştei. Maria Voichiţa şi doamna Despina ajung prizoniere ale lui Ştefan cel Mare.
”La 24 ale aceleiaşi luni, miercuri, a luat Ştefan voievod cetatea şi a intrat în ea. Şi a luat şi pe doamna Radului voievod şi pe fiica lui, care-i era singura născută, şi toate comorile lui şi toate veşmintele lui şi toate steagurile lui”, se arată şi în Letopiseţul anonim al Moldovei. La aceea dată Maria Voichiţa avea 16 ani şi era de o frumuseţe răpitoare.
”Maria Voichiţa pare a fi moştenit frumuseţea tatălui ei Radu, supranumit cel Frumos”, preciza şi Constantin Gane în ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”. Ştefan cel Mare, cel care o luase prizonieră, era un bărbat de 40 de ani, căsătorit cu principesa bizantină Maria Commnena, zisă de Mangop după posesiunile sale.
Amanta se iubea cu voievodul sub privirile nevestei
Maria Voichiţa a fost adusă la Suceava, unde culmea a fost dată în grija doamnei ţării Maria de Mangop. Cu aceasta din urmă Ştefan cel Mare se căsătorise pe 24 septembrie 1472 la Suceava, adică cu un an înaintea raidului din Ţara Românească. Frumuseţea domniţei din Muntenia a stricat însă căsătoria voievodului.
Ştefan s-a îndrăgostit nebuneşte de copila adusă ca prizonieră. Mai mult decât atât, Maria Voichiţa îl încurajează, după cum arată Xenopol, făcând ochi dulci voievodului, chair dacă îl ştia căsătorit şi în condiţiile în care doamna ţării îi purta de grijă. ”Aici se vede că farmecul fiicei lui Radu prinse în laţ simţirile lui Ştefan care începu a umbla după ea”, scria A.D. Xenopol în ”Istoria Românilor din Dacia Traiană”, volumul II.
Ştefan cel Mare şi Maria Voichiţa FOTO moldovenii.md
Totodată se vede că munteanca dorea să devină doamnă a ţării în locul Marie de Mangop, fiind descrisă de Xenopol ca ”mândră” şi dornică să dispute Mariei de Mangop, tronul şi inima lui Ştefan cel Mare. Aprins de această dragoste, Ştefan se iubeşte fără perdea cu tânăra lui amantă şi de faţă cu toată lumea, renegându-şi propria soţie. Mai mult decât atât, se presupune că a existat o luptă surdă între cele două rivale. ”Fiind încă şi prinsă o luă de concubină şi alipindu-se tot mai mult de ea, se desfăcea de legiuita lui soţie.[...] Pasiunile pe atunci erau mai; inima stăpânea totul şi cugetarea asculta de ea”, spunea Xenopol.
Soţia umilită moare de necaz, amanta triumfă
Povestea amoroasă făţişă dintre Ştefan al Moldovei şi Maria Voichiţa continuă pe parcursul a încă patru ani. Domnul Moldovei nu dorea să renunţe oficial nici la Maria de Mangop, având în vedere posesiunile acesteia din Crimeea. După 1475 însă Caffa împreună cu Mangopul au fost cucerite de turci. Aicea punctul de vedere al istoricilor este diferit. Unii printre care şi A.D. Xenopol, spun că Ştefan, nemaivând niciun motiv să mai stea cu Maria de Mangop, divorţează şi se căsătoreşte cu amanta triumfătoare.
”Ştefan cel Mare nemaivând niciun interes în a păstra ca soţie pe moştenitoarea acelei domnii pierdute, se desparte de odrasla Comnenilor, şi duce la altar pe cealaltă Marie sau Voichiţa fata lui Radu Vodă”, spunea istoricul. De cealaltă parte istorici printre care şi Nicolae Iorga precizează că Ştefan cel Mare se căsătoreşte cu Maria Voichiţa abia în 1478, la un an după moartea Mariei de Mangop. Concluzia este una singură, tânăra doamnă bizantină se stinge de supărare şi umilinţă, lăsând locul şi mai tinerei doamne. Maria de Mangop moare în 1477, abandonată şi umilită la curtea Moldovei.
”Şi rivalitatea dintre două femei, între doamna şi viitoarea doamnă, durerea de a-şi vedea dragostea stingherită, de-a se vedea părăsită când tocmai avea mai mare nevoie de sprijin, acestea au dus desigur în mormânt pe tânăra domniţă de neam împărătesc”, preciza Constantin Gane. Totodată asupra morţii Mariei de Mangop planează încă misterul. Cert este că, în vara lui 1478, Ştefan cel Mare se căsătoreşte cu Maria Voichiţa. Domniţa munteacă avea 21 de ani, în timp ce voievodul moldovean avea 45 de ani.
Femeia care l-a ”cuminţit” pe Ştefan cel Mare
Faima de fustangiu a voievodului era legendară. Cu Maria Voichiţa, se spune că domnitorul Moldovei s-a liniştit, cel puţin din acest punct de vedere. De altfel, ctitoriile sale arată iubirea ce o purta soţiei sale. Cu Maria Voichiţa, ctitoreşte numeroase biserici şi mănăstiri printre care: Milişăuţi, Pătrăuţi,Voroneţ, Sfântul Ilie de la Suceava sau Dorohoi.
Maria Voichiţa( centru) pe unul dintre pereţii bisericii de la Pătrăuţi FOTO i2.wp.com
La Dorohoi, Ştefan cel Mare îi face un cadou Mariei Voichiţa: comandă meşterilor o frescă din care face parte şi soţia sa, în stilul ”Primăverii” lui Boticelli. Totodată biserica de la Pătrăuţi îi este dăruită Mariei Voichiţa cu ocazia împlinirii vârstei de 30 de ani. Şi domniţa munteancă i-a fost credincioasă, dăruindu-i un fiu, pe Bogdan-Vlad, cel care va urma la tron lui Ştefan cel Mare, dar şi două fete, pe Ana şi Maria.
Totodată, Maria Voichiţa i-a fost alături voievodului până la moarte, priveghindu-l în permanenţă în timpul bolii. După moartea voievodului, la 2 iulie 1504, Maria Voichiţa mai trăieşte până în 1511.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
Se încarcă comentariile...
