Şcoli şi grădiniţe de coşmar: bombe ecologice cu WC în fundul curţii, fără apă, cu pereţi care stau să cadă şi geamuri bătute în cuie. Unele au un secol vechime
0În întreaga ţară există şcoli şi grădiniţe care nu îndeplinesc normele de igienă şi de siguranţă, care nu primesc autorizaţii de la Direcţiile de Sănătate Publică (DSP) şi de la Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), dar care îşi deschid porţile în această toamnă, pe răspunderea autorităţilor locale.
Lipsa apei curente, toatele din fundul curţii, pereţii crăpaţi, tavanele infiltrate şi mucegăite, care riscă să se prăbuşească, dar şi lipsa izolaţiilor, acestea sunt doar câteva dintre problemele întâlnite în multe şcoli şi grădiniţe din România. Deşi nu primesc avize de la DSP şi de la ISU, instituţiile de învăţământ se redeschid pe răspunderea autorităţilor locale, în speranţa că problemele vor fi rezolvate în decursul anului şcolar. Dar problemele sunt aceleaşi de la an la an şi nu se rezolvă niciodată.
În acelaşi context vine şi declaraţia Ministrului Educaţiei Naţionale, Liviu Pop, care a spus pe 22 august 2017, într-o conferinţă de presă, că nu ar trebui să fie lăsaţi copiii în şcoli neautorizate. Întrebat ce ar sfătui părinţii ai căror copii merg la şcoală în clădiri nesigure, ministrul a răspuns: „Să nu îşi ducă copiii în şcolile respective“.
BOTOŞANI: Şcoală construită în bătaie de joc
O şcoală construită acum 8 ani prin fondurile Băncii Mondiale stă să se prăbuşească peste elevi. Este vorba despre Corpul D al Şcolii „Leon Dănăilă“ din Darabani (judeţul Botoşani), care a fost refăcut în bătaie de joc, cu pereţi de rigips, fără izolaţie termică şi cu geamuri care stau să cadă. În şcoală învaţă peste 170 de elevi, împărţiţi în 7 clase.
La prima vedere, clădirea este una modernă, frumoasă şi primitoare. Acest corp al unităţii de învăţământ se află pe locul celei mai vechi şcoli din Darabani, înfiinţată în 1871. În 2005, vechea clădire de secol XIX a fost dărâmată, iar în locul ei a fost construit cu bani de la Banca Mondială, un corp nou modern, cel care se vede astăzi. Lucrările au durat până în 2009, atunci când a fost dată în folosinţă pentru clasele I-IV noua clădire a şcolii. Atunci când au început cursurile, s-a dovedit că de fapt lucrările au fost făcute de mântuială, iar şcoala reprezintă un veritabil pericol.
Noua conducere a unităţii de învăţământ a început încă din martie să semnaleze probleme deosebit de grave privind starea clădirii. În primul rând şcoala este făcută în mare parte din rigips. Inclusiv tavanul, care reprezintă de fapt cel mai mare pericol pentru elevi. „Problemele cele mai mari sunt cu acoperişul. Apa se infiltrează prin acoperiş. Tavanele sunt doar dintr-un rigips subţire, atât. Între acoperiş şi tavan nu mai există niciun fel de izolaţie. La ploaie apa se infiltrează prin tavanul subţire şi stăm mereu cu emoţii că la fiecare ploaie sau la topirea zăpezii, tavanul ar putea să cadă. Cu elevii în clasă, vă daţi seama“, spune Angelica Creţu, directoarea Şcolii „Leon Dănăilă“ din Darabani.
De asemenea, copiii sunt obligaţi să înveţe fără aer curat, deoarece geamurile stau să cadă. Mai precis, dacă sunt deschise, se prăbuşesc. Pentru a evita accidentele, ferestrele au fost bătute în cuie şi nu se pot deschide. În aceste condiţii, nu există nicio sursă de aer curat pentru copii, după cum precizează directorul şcolii. În timpul iernii elevii, de clasele I-IV îngheaţă de frig, fiindcă nu există o izolaţie a clădirii. „În timpul iernii centrala nu face faţă din cauza lipsei de izolaţie. Copiii tremură de frig fiindcă toată căldura se pierde prin tavanul subţire de rigips“, spune Angelica Creţu.

Directoarea şcolii, Angelica Creţu, arată geamurile bătute în cuie FOTO- Cosmin Zamfirache
Deşi şcoala este o instituţie publică, aflată în grija autorităţilor, tot părinţii sunt cei care încearcă să o repare. Pentru a nu li se sufoca copii la şcoală, colective de părinţi cu stare materială mai bună au pus bani şi au schimbat măcar un geam. „La anumite săli de clasă, părinţii au schimbat unul dintre cele trei geamuri tocmai pentru a se putea aerisi. Adică au înlocuit pe cele bătute în cuie cu geamuri funcţionale“, spune directorul şcolii. Părinţii au contribuit şi la schimbarea unor uşi cu probleme dar şi la văruirea şcolii, având în vedere că, din cauza pereţilor din rigips cu infiltraţii, varul cade la intervale regulate. „Băgăm bani pentru incapacitatea altora. Cine au fost ăia care au făcut aşa ceva să plătească. Este bătaie de joc. Eu trimit copilul la şcoală să înveţe nu să se îmbolnăvească“, a precizat părintele unui elev de la Şcoala „Leon Dănăilă“. Şcoala nu are aviz de la ISU, dar are de la DSP. Chiar şi fără acel aviz, ea se va redeschide pe răspunderea directorului de şcoală.
Problemele au fost semnalate de conducerea şcolii autorităţilor locale. Acolo au aflat însă că nu se poate face deocamdată nimic. „Am sesizat probleme la Primărie de prin martie şi ni s-a spus că deocamdată nu se pot aloca fonduri pentru reabilitare, fiindcă şcoala este încă în garanţie“, adaugă Angelica Creţu. Şefii de la Primăria Darabani, cei care au preluat administraţia locală în 2016, spun că nici nu mai ştiu cine a construit corpul de clădire şi nici ce sumă a fost alocată de la Banca Mondială.
Pentru îndepărtarea pericolului iminent la corpul de clădire este nevoie urgentă de 150.000 de lei, constând în reparaţii la nivelul acoperişului şi la stolărie. Organizatorii unui festival cultural naţional de anvergură ţinut la Darabani, „Zilele Nordului“, au decis să strângă fonduri pentru repararea şcolii, având în vedere că statul nu se implică pentru rezolvarea problemei. A fost deschis un cont şi continuă să se strângă bani de la populaţie.
CONSTANŢA: Grădiniţă cu probleme mari, deşi a fost renovată anul trecut
Deşi a fost renovată anul trecut, grădiniţa din satul constănţean Fântâna Mare trebuie să intre urgent în reabilitare. Fisurile şi igrasia au determinat autorităţile nu să acorde aviz de funcţionare. Cu toate acestea, peste 20 de copii vor învăţa aici din 11 septembrie. Comunitatea din Fântâna Mare, ce numără peste 300 de locuitori, este de etnie turcă.
Prin acoperiş, la fiecare ploaie, apa pătrunde în toate încăperile din şcoală, iar pereţii prezintă fisuri. În interior, mirosul greu de igrasie face aerul aproape de nerespirat. Apă curentă nu este, astfel că la grupurile sanitare Afrodita Ali– femeia de serviciu – trebuie să aducă cu găleata apă de la cişmeaua din centrul satului. De altfel, lipsa unei reţele de apă este problema întregului sat.
„Lucrările au fost făcute superficial, acum noi trebuie să reabilităm grădiniţa, în special acoperişul şi structura de rezistenţă. Avem şi un proiect aprobat prin care vom primi 590.000 de lei de la Ministerul Dezvoltării. Anul viitor vom demara investiţia“, spune primarul comunei Independenţa, Marius Ştefan. Tot el nu-şi mai aminteşte cât a cheltuit în 2016 fostul primar pe aceste lucrări superficiale de renovare, dar recunoaşte că aproximativ 20 de copii, cu vârste între 3 şi 6 ani, vor învăţa în astfel de condiţii.
Tavalul grădiniţei din Fântâna Mare FOTO - Călin Gavrilaş

Nici directorul Liceului Tehnologic Independenţa, din a cărui structură face parte şi grădiniţa din Fântâna Mare, nu ştie cât s-a cheltuit cu lucrările de anul trecut. Declară, însă, că nu poate lua decizia transferării acestor copii în altă unitate şcolară deoarece sunt prea mici. „Grădiniţa a fost oarecum renovată, dar renovările acestea nu s-au făcut în totalitate. Vă daţi seama, finanţările se obţin mai greu. Probabil că banii din partea primăriei erau mai puţini la momentul respectiv, astfel încât nu s-a putut face reabilitarea totală“, spune directorul Ionuţ Răguşilă.
Direcţia de Sănătate Publică (DSP) a Judeţului Constanţa şi Inspectoratul pentru situaţii de Urgenţă nu au acordat avizele de funcţionare pentru această unitate de învăţământ. De altfel, la nivelul judeţului, grădiniţa din Fântâna Mare nu este singura care îşi va deschide porţile pe 11 septembrie fără a fi autorizată.
Conform directorului DSP Constanţa, Gheorghe Dina, zilele acestea, inspectorii de sănătate publică vor efectua noi controale la toate unităţile şcolare pentru a vedea situaţia la faţa locului. La nivelul lunii iulie, din cele 481 de şcoli din judeţ, 437 aveau aviz de funcţionare, 12 erau în curs de avizare, iar 32 nu îndeplineau condiţiile necesare. Şcolile şi grădiniţele fără aviz se redeschid pe răspunderea primarilor, chiar dacă nu au aviz, a mai spus Gheorghe Dina.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea nu are încă o situaţie clară a unităţilor de învăţământ care deţin autorizaţie de funcţionare. Conform purtătorului de cuvânt al instituţiei, Anca Chiriţă, în anul 2016 au solicitat autorizarea 13 unităţi de învăţământ, 21 de şcoli deţin acest document, 401 clădiri nu necesită autorizare, iar restul urmează să fie verificate.
DÂMBOVIŢA: Coşmarul WC-ului din curtea şcolii
Elevii vor fi primiţi şi anul acesta în mizerie şi cu mobilier deteriorat în multe şcoli din Dâmboviţa. Pe lângă faptul că îşi vor face nevoile tot la WC-ul din curte, elevii nu vor avea parte nici de alte condiţii optime pentru a studia. În comuna dâmboviţeană Braniştea, de exemplu, elevii vor învăţa în aceleaşi condiţii care şi predecesorii lor de acum 10 generaţii. Parchetul este umflat în multe locuri, uşile abia se mai ţin în balamale, iar materialul didactic este insuficient şi deteriorat.
„Şcoala din Braniştea va fi demolată pentru că se face o şcoală nouă. Nu am investit nici măcar în grupuri sanitare. Ne chinuim anul acesta, dar vom avea o investiţie de peste 5 milioane de lei, pe care o vom începe în toamna asta. Demolarea parţială va începe imediat după ce semnăm contractul de execuţie“, ne-a spus primarul comunei Braniştea, Marian Ţachianu.

WC-ul şcolii din Braniştea FOTO - George Enache
Potrivit datelor Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Dâmboviţa, 16 unităţi şcolare nu sunt autorizate de DSP pentru startul anului educaţional. Este vorba de clădiri din Pătroia Vale, Crângurile, Comişani, Văcăreşti, Glodeni, Corbii Mari (4), Cobia, Vârfuri, Ulieşti (2), Şotânga, Braniştea şi Răscăieţi.
„La început de an şcolar ne preocupă în special autorizaţiile sanitare de funcţionare, autorizaţiile de securitate la incendiu – ISU şi încadrarea cu personal didactic. La acest moment suntem pe cale de a finaliza datele primite de la şcoli în peste 90% din cazuri. Există numai 16 unităţi care nu au autorizaţie sanitară. Motive diferite. La unele sunt proicte depuse şi câştigate, cum este la Braniştea, unde şcoala se va demola, iar în alte localităţi avem în curs de reabilitare şi modernizare patru dintre ele. Probleme deosebite în care şcoala să fie improprie desfăşurării acitivităţii nu am avut nici anii trecuţi. Vom găsi cu siguranţă şcoli nu tocmai aspectuoase, dar actul didactic se va putea desfăşura peste tot. Şcoli cu probleme mai sunt şi în mediul urban“, a declarat profesorul Sorin Ion, inspectorul general al ISJ Dâmboviţa. La nivelul judeţului Dâmboviţa există peste 500 de unităţi şcolare.
DOLJ: Şcoală ca acum 60 de ani
140 de şcoli şi grădiniţe din judeţulDolj nu au autorizaţie sanitară, iar elevii vor fi primiţi la începutul anului şcolar în condiţiigreu de imaginat. Din acestea lipseşte apa potabilă, clădirile sunt vechi şi pline de infiltraţii, iar unele au WC-uri în curte.
10 elevi din satul Tencănău se vor întoarce la cursuri într-o şcoală insalubră, unde tencuiala cade de pepereţi, tavanul a fost distrus din cauza infilitraţilor, sobele sunt vechi şi de fiecare dată când sunt puse în funcţiune scot fum, iar WC-ul este în curte (foto jos dreapta - sursa foto Andreea Mitrache). „În clădire nu există apă şi totul stă să cadă. Se vede că a plouat înăuntru şi sunt infiltraţii în tavan. Din punctul meu de vedere, copiii sunt puşi în pericol, dar văd că nimănui nu îi pasă. Unitatea de învăţământ arată ca după război. Niciodată nu sunt bani, nici pentru mici investiţii. Cum să înveţe în astfel de condiţii? Stau într-o clădire care arată exact ca şi cum ar fi părăsită“, a spusunpărinte.
Şcoala din Tencău a fost construită în 1958, iar de 60 de ani nu a trecut niciodată printr-o reabilitare majoră. Conducerea unităţii de învăţământ recunoaşte că toaleta a fost vandalizată, însă arată cu degetul către oamenii din zonă, care ar fi distrus-o. „Noi am făcut numeroase sesizări la primărie, însă ne-au spus că nu au bani pentru şcoală. Ideea este că nu se ştie cât timp această şcoală o să mai fie deschisă“, a spus Ileana Voica, directorul şcolii.
În judeţul Dolj există 594 de clădiri, iar 140 nu au autorizaţie igenico-sanitară, iar dintreacestea 68 nu au autorizaţie de funcţionare. Reprezentanţii DSP au precizat că cele mai multe probleme sunt în localităţile Seaca de Câmp, Pleşoi, Izvoare, Unirea, Sălcuţa, Gângiova, Gogoşu, Cernăteşti, dar şi la cinci unităţi din mediul urban.

La şcoala din Tencănău nu există nici mobilier sanitar, vase de toaletă, chiuvete sau oglindă, iar toaleta se află pe un deal, la 30 de metri de şcoală. „Nu au dat niciodată bani pentru această şcoală, pentru că sunt doar 10 copii şi nu le pasă absolut deloc în ce condiţii învaţă. Nu este normal ca în 2017 să nu aibă nici măcar apă la toaletă, să se poată spăla pe mâini. Pentru noi, părinţii, este greu, dar, neavând altă soluţie, trebuie să acceptăm. În fiecare an au promis că vor reabilita clădirea, dar tot aşa a rămas. Este un pericol pentru cei mici, pereţii stau să cadă, sobele scot fum, apă nu există. De ce mai funcţionează?“, a maispus un părinte. Primarul localităţii a refuzat să comenteze situaţia. În satul Tencănău din judeţul Dolj locuiesc peste 300 de persoane.
IAŞI: Şantierul ruşinii la o şcoală cu tradiţie
Într-o zonă rezidenţială de lux a Iaşiului, departe de agitaţia din centrul oraşului, o clădire de patrimoniu în care învaţă sute de elevi este măcinată de timp. Campusul Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu“, din care fac parte şcoala deschisă în 1891 în via „Pester“ din Breazu-Copou, căminul, cantina, capela şi alte imobile, are nevoie urgentă de reabilitare. Banii au venit cu ţârâita de la Primăria Iaşi, iar starea clădirilor de patrimoniu se degradează de la un an la altul.
În urmă cu un deceniu, aripa de est a clădirii principale a şcolii a intrat în şantier, fiind închisă. S-au schimbat geamurile şi au fost executate lucrări de consolidare, dar intervenţiile au fost sistate din lipsă de fonduri. Practic, în acest moment, aproape 20% din capacitatea clădirii nu poate fi folosită din cauza degradării. Mai mult, amfiteatrul şcolii este închis, iar în unele clase plouă, tavanul fiind distrus.
Într-o săptămână, aici vor începe cursurile 700 de elevi. Jumătate dintre ei sunt cazaţi într-o parte a internatului, care este, de asemenea, în şantier de câţiva ani. „Capacitatea căminului este de 420 de locuri, dar vor fi doar 300 de elevi cazaţi, deoarece sunt unele camere foarte degradate“, a afirmat Mihaela Ungureanu, directorul Colegiului. Aceasta a susţinut că a făcut numeroase memorii la Primăria Iaşi, în cei zece ani de când se află la conducerea şcolii, dar că abia în ultimii doi ani instituţia a început să mai primească bani de la municipalitate.
Astfel, anul trecut Primăria Iaşi a alocat fonduri pentru lucrările la o parte din căminul şcolii. Potrivit raportului de activitate pe 2016 al primarului Mihai Chirica, 185.000 lei au fost daţi pentru „reparaţii capitale tâmplărie“, 119.000 lei pentru „proiect consolidare cămin“, iar 50.000 de lei pentru dotări cu calculatoare. Totodată, în acest an au fost direcţionaţi bani pentru finalizarea intervenţiilor la spaţiul de cazare şi lansarea licitaţiei pentru proiectul tehnic necesar unui proiect amplu de refacere a clădirilor de patrimoniu. Cu toate acestea, banii alocaţi cu ţârâita nu sunt de ajuns.
Şantier la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu“ din Iaşi - FOTO - Simona Stanciu

„La Liceul Pedagocic «Vasile Lupu» avem un complex de lucrări. Vizăm refacerea corpurilor A şi B ale şcolii, care sunt deja publicate pe SEAP în vederea demarării licitaţiei şi a lucrărilor aferente, dar şi la cantina şcolii care are nevoie de intervenţie rapidă, precum şi la cămin, mai avem de modernizat o jumătate din căminul acestei şcoli“, a declarat primarul Mihia Chirica. Pentru a obţine finanţare pe un proiect atât de complex municipalitatea intenţionează să depună o cerere de finanţare pe fondurile europene alocate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Valoarea aproximativă a investiţiei ar fi de 19 milioane de euro, deoarece campusul Colegiului Pedagogic este format din 15 imobile, fiecare având nevoie de intervenţii parţiale sau totale. Şcoala din Copou, fiind în şantier de un deceniu nu a obţinut aviz de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, deoarece acesta se eliberează după finalizarea lucrărilor în baza unui dosar de avizare.
Şcoala Normală „Vasile Lupu“ a fost prima şcoală de dascăli din Ţările Române, la 15 decembrie 1855 lunând fiinţă Institutul Preparandal. A fost condusă chiar de Titu Maiorescu, în perioada 1864-1868, el fiind al doilea director după Anton Velini. Clădirea Colegiului Pedagogic este inclusă pe lista monumentelor istorice din Iaşi.
MEHEDINŢI: Învaţă într-un vechi cămin cultural insalubru
În satul Magheru (comuna Brezniţa de Ocol) din judeţul Mehedinţi sunt elevi care învaţă în condiţii de Ev Mediu, într-o clădire veche cu acoperişul distrus şi toalete insalubre. Autorităţile locale au improvizat două clase într-un fost cămin cultural. În spatele imobilului, unde sunt amenajate cele două clase, pereţii se pot prăbuşi în orice moment şi numai norocul a făcut ca aici să nu se producă vreo tragedie. Toaletele din curte sunt la fel de periculoase şi insalubre ca şi clădirea unde vor învăţa micuţii, iar despre apă nici nu se mai pune problema.
Situaţia durează de peste 10 ani, timp în care mulţi dintre localnicii din Magheru au ales să-şi ducă copiii la şcolilele din Drobeta-Turnu Severin, temându-se că în clădire se poate întâmpla oricând o nenorocire. „Am avut şcoala veche, s-a distrus, s-a terminat cu ea, au făcut din căminul cultural două clase ca să înveţe copiii acolo. N-au nici WC, n-au nici apă. Au zis că fac o şcoală nouă, au construit, dar a rămas până la plafon, care nu s-a mai turnat, nu s-au mai pus ferestre, totul e vraişte. Am şi eu un nepoţel, dar l-am dus la oraş, pentru că aici nu au condiţii“, spune o localnică.

Şcoala din Magheru - FOTO Alexandra Georgescu
În total aici învaţă 20 de copii comasaţi la clasele I-IV şi 17 la grădiniţă. Totul funcţionează pe răspunderea directorului şcolii din Brezniţa de Ocol, de care aparţine Magheru. Directorul Doru Dârpeş spune că profesorii au grijă de elevi ca de ochii din cap, conştienţi de pericolul care îi pândeşte pe copii dacă s-ar aventura în sinistra clădire de lângă.
La doi paşi de dărăpănătură, a început în 2007 o construcţie nouă. După ce s-au băgat în ea aproape 300.000 de lei, lucrările au fost stagnate . „Lucrarea a fost licitată pe primărie, am primit fonduri de la inspectorat, am mers cu construcţia până la plată, apoi n-am mai avut bani. La sfârşitul lunii noiembrie 2009, am primit fonduri pentru continuarea lucrărilor, iar constructorul n-a mai vrut, pentru că era iarnă şi îngheţa. Şi de-atunci nu am mai primit niciun ban“, declara în 2011, pentru „Adevărul“, fostul primar al comunei Brezniţa de Ocol, Constantin Drăghici. Actualul primar al comunei, Cătălin Drăghici, susţine că a obţinut fonduri în valoare de circa 1.000.000 de lei pentru finalizarea acestui imobil în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală: „Cel mai probabil în primăvara anului viitor vor începe lucrările nefinalizate din lipsă de fonduri. Să sperăm că nu vor fi incidente, dacă atâţia ani nu au fost“.
ARGEŞ: Grădiniţa cu lighean în loc de chiuvetă
Grădiniţa din Glodu (comuna Călineşti) este una dintre una dintre cele şapte unităţi de învăţământ din judeţul Argeş care, de ani buni, funcţionează fără autorizaţie. Mulţi localnici preferă să îşi ducă copiii în comunele sau oraşe învecinate, la alte grădiniţe, din cauza condiţiilor de coşmar din Glodu.
Mirosul de mucegai al interiorului clădirii e doar primul semn că lucrurile nu sunt cum ar trebui să fie. Pe coridor se află o instalaţie improvizată – o cutie de tablă cu robinet şi un lighean care ţine loc de chiuvetă. „N-avem apă curentă, de-aia e aşa. Dar aici doar se spală pe mânuţe... Că pentru băut au dozator“, precizează Aurelia Manea, femeia de serviciu a grădiniţei. WC-urile se află „în fundul curţii“. „Astea sunt toaletele, da' nici nu le folosesc copiii, că nu vin ei până aici... Se duc şi ei, mititeii, `colo, lângă gard, că e mai uşora aşa“, explică femeia.
„Problemele pentru care grădiniţa cu program normal Glodu n-a primit autorizaţie de funcţionare sunt cele comune: grup sanitar în exterior, fără apă curentă - nu există nicio sursă de apă în grădiniţă, pereţii şi plafonul au finisajele interioare crăpate, fisurate. Plafonul exterior al acoperişului este pe alocuri deteriorat, curtea grădiniţei nu este salubră, nu este întreţinută igienic. Ultimul control a fost în septembrie 2016, apoi s-a mers în recontrol în martie 2017 şi s-a constatat că nu au fost remediate deficienţele. De aceea nici n-a primit autorizaţie. La începutul lunii septembrie vom face un alt control“, a explicat Aura Copciag, cordonator Serviciu Inspecţie Sanitară DSP Argeş.

Chiuveta grădiniţei din Glodu e un lighean FOTO Cristina Stancu
„Nu mai sunt copii suficienţi şi o investiţie nu s-ar mai justifica aici. Probabil că până la urmă se va desfiinţa. Şi la Văleni a fost o situaţie de genul acesta şi i-am dus la alte şccoli, la alte grădiniţe, unde clădirile sunt reabilitate, unde sunt profesori, ca să nu mai vină aici pentru 2-3 copii“, spune Constantin Pielmuş, viceprimarul comunei Călineşti.
„Noi am vrut să-i mutăm pe copii la o altă grădiniţă, reabilitată, care are toate condiţiile, într-un alt sat, dar trebuia să găsim soluţii de transport, căci fiind vorba de preşcolari, e o situaţie mai dificilă, trebuie însoţitor. La presiunea părinţilor am lăsat grădiniţa să funţioneze în continuare la Glodu, cât or mai fi copii. Dar nu cred că va mai dura decât maximum trei ani“, explică şi primarul Gheorghe Ionescu.
PRAHOVA: Clădire ameninţată de alunecări de teren
85 de copii care locuiesc în satul Pietriceaua din comuna Brebu (judeţul Prahova) vor începe şcoala într-o clădire veche, ameninţată de alunecări de teren, fără apă potabilă la robinet, fără un teren de sport şi cu teama că de anul viitor vor fi obligaţi să meargă kilometri întregi pe jos până la unitatea de învăţământ din centrul comunei.
Şcoala Gimnazială Pietriceaua deserveşte un sat izolat, aflat la aproximativ zece kilometri depărtare de centrul comunei Brebu, pe un drum greu accesibil, mai ales iarna, rupt de viituri, în pantă şi plin de serpentine.
„Ar fi o nebunie să se desfiinţeze această şcoală. Nu ai cum să obligi zeci de copii să meargă pe jos la până la şcoala din centru. Gândiţi-vă că sunt copii care nu locuiesc la stradă. Mulţi sunt aduşi în braţe chiar şi până la şcoala aceasta din Pietriceaua. La ce oră se se trezească pentru a ajunge la timp la ore? S-a încercat asta într-un an şi nu a fost bine deloc“, a declarat Viorel Codarcea, directorul unităţii de învăţământ.
Acesta este şi motivul pentru care în ultimii ani clădirea veche în care funcţionează şcoala a fost renovată astfel încât să le ofere elevilor un minim confort. S-au montat geamuri termopane şi s-a schimbat acoperişul şi mobilierul vechi din clase, însă mai sunt multe lucruri de reparat aici. Cel mai grav este că în zonă nu există apă curentă. Elevii folosesc pentru igiena personală, dar şi la toaletă, apă colectată în bazine, iar pentru băut şcoala le asigură apă plată. Pe timpul iernii, clădirea este încălzită cu ajutorul unei centrale pe lemne, donată de un grup de voluntari din Olanda, însă instalaţia veche nu face faţă în zilele geroase.

Zid împotriva alunecărilor, ridicat în faţa şcolii din Pietriceaua FOTO Diana Frîncu
„Atunci folosim soba pe lemne. Am păstrat sobele vechi în clase tocmai pentru iernile grele“, spune Codarcea. Marea problemă de la Pietriceaua este că nimeni nu ştie cât va mai rezista în picioare clădirea unde funcţionează şcoala din sat. Zona este serios afectată de alunecări de teren, iar pentru a se evita un dezastru s-a construit în faţa clădirii un zid de susţinere. Este o soluţie de avarie, care salvează copiii din sat pentru moment.
„Funcţionăm în această şcoală cât o vrea Dumnezeu. Dacă nu vom mai putea învăţa aici, eu nu văd nicio o altă soluţe, nu văd unde i-am putea muta pe copii“, mai spune directorul şcolii. La şcoala din Pietriceaua funcţionează, începând din această toamnă, şapte clase, cinci primare şi două formaţiuni gimnaziale. Dacă pentru clasele 0-4 sunt copii suficienţi, aproximativ 50 în total, problema apare pentru ciclul gimnazial, unde sunt clase în care se învaţă simultan. Copiii de clasa a v-a învaţă în aceeaşi încăpere cu cei de clasa a VI-a, iar cei de a VII-a cu colegii lor mai mari.
„Este un sistem de predare foarte complicat. Este greu să lucrezi în paralel, în aceeaşi clasă cu copii de vârste diferite. 15 minute predai unora subiectul, de exemplu, pe ceilalţi îi pui să facă activitate independentă. Nu este uşor, dar nu avem ce să facem. Nu avem sufiecient de mulţi copii, măcar 12 pentru fiecare an de studiu şi am fost obligaţi să-i grupăm aşa, doi ani într-o clasă“, a explicat directorul şcolii din Pietriceaua.
Viorel Codarcea susţine însă că nu neapărat condiţiile grele de studiu reprezintă cea mai mare problemă a comunei, ci numărul copiiilor care scade de la un an la altul. „Am avut ani când aveam şi câte două clase paralele, dar acum copiii sunt din ce în ce mai puţini. Dacă în 2002 în Brebu erau 1.600 de elevi, acum abia dacă mai sunt 600“, mai spune directorul din Pietriceaua.
SUCEAVA: Învaţă într-o şcoală putredă, deşi în sat există o şcoală nouă, nefolosită
La Şcoala cu clasele I-IV din satul Mironu, comuna Valea Moldovei, judeţul Suceava, sunt înscrişi aproape 400 de elevi şi preşcolari. Ei învaţă în condiţii greu de imaginat, în trei schimburi. În anul 2008, Primăria Valea Moldovei a început să construiască o grădiniţă nouă, cu bani veniţi de la Uniunea Europeană, însă lucrările s-au blocat în scurt timp din lipsă de fonduri. Până la urmă, grădiniţa a fost terminată, însă nu este funcţională din cauză că nu este racordată la apă şi curent electric.
În anul 2012, autorităţile locale au realizat un nou proiect, de această dată pentru a construi o şcoală nouă. Lucrările au început chiar din anul respectiv, fiinanţarea fiind asigurată de Banca Mondială. La scurt timp după ce clădirea începea să prindă contur, firma care a câştigat licitaţia a dat faliment, a cerut rezilierea contractului şi astfel s-a blocat şi finalizarea şcolii. Până în ziua de astăzi nimic nu s-a mai făcut acolo.
Astfel, cei aproape 400 de copii din localitatea Mironu vor trebui să meargă şi în noul an şcolar în vechea şcoală, construită în urmă cu mai bine de 120 de ani şi unde vântul bate prin sălile mici şi extrem de friguroase, băile sunt în curtea şcolii, apă curentă nu există, pereţii par că stau să cadă în orice clipă, duşumeaua este putredă, iar sobele abia dacă îi mai dezmorţesc pe cei mici.
„Condiţiile de la şcoală sunt dezastruoase. Nu avem cum să-i motivăm pe copii să vină la şcoală şi să înveţe, când clădirea şi dotările sunt cum sunt. Am vrea şi noi să avem săli de clasă suficiente pentru ca elevii să-şi desfăşoare activitatea în doar două schimburi. Nu ar strica nici o sală mai mare în care să organizăm spectacole sau piese de teatru“, a declarat Iosif Emil Rumpel, unul dintre învăţătorii de la şcoala din Mironu.
Majoritatea elevilor de la această unitate de învăţământ sunt de etnie romă, în Mironu existând o comunitate destul de mare de romi. Dascălii de la această şcoală se plângă că oricum le este greu să-i convingă pe copii să vină la ore, iar starea deplobrabilă a clădirii le face aproape imposibilă misiunea. Totuşi, ei speră ca grădiniţa şi şcoala să devină funcţionale pentru a-şi putea desfăşura activitatea în condiţii normale.
„Trebuie să-i ajutăm să termine măcar patru clase, să ştie să scrie şi numere. Nu trebuie să ne lovim de rasism sau alte prejudecăţi. Noi suntem dascăli şi trebuie să ne ducem misiunea la bun sfârşit“, a mai precizat Iosif Emil Rumpel.

Şcoala din Mironu are 120 de ani vechime FOTO - Danut Zuzeac
Autorităţile locale speră ca până la sfârşitul acestui an să rezolve probleme de la grădiniţă. Primăria din Valea Moldovei vrea să achiziţioneze din bugetul propriu mobilierul dacă nu vor primi finanţare din altă parte.
„La noua şcoală există probleme foarte mari, deoarece lipsesc utilităţile în totalitate. Avem nevoie de centrală termică, să o racordăm la apă, curent electric, canalizare, să turnăm trotuare, să amenajăm parcări. Primăria nu a semnat recepţia lucrărilor de la şcoală deoarece nu putem prelua un obiectiv fără utilităţi. Ar mai fi nevoie de circa 600.000 de lei pentru ca şcoala să devină funcţională. Până în prezent acolo au fost investite undeva în jur două milioane de lei. În contract scrie că cheltuielile privind utilităţile nu sunt eligibile şi ar trebui să fie suportate de Primărie. Cum bugetul comunei Valea Moldovei este de 150.000 de lei pe an, această şcoală nu va putea fi terminată nici în 20 de ani“, a explicat Constantin Moroşan, primarul comunei Valea Moldovei.
În aceste condiţii, noul an şcolar îi aşteaptă pe elevii din Mironu exact la fel ca şi anul trecut. Şcoala nu are nici un fel de aviz nici de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, nici de la Direcţia de Sănătate Publică, ea funcţionând pe semnătura primarului. „Mie îmi este şi ruşine să spun că elevii învaţă în vechea şcoală. După ce a fost aprobat proiectul pentru noua şcoală, pe cea veche am declarat-o în prag de prăbuşire, deoarece este putredă cu totul. Şcoala nu are niciun fel de aviz de la nimeni“, a mai spus Constantin Moroşan.
LA REALIZAREA ACESTUI TEXT AU CONTRIBUIT: Cosmin Zamfirache, Călin Gavrilaş, George Enache, Andreea Mitrache, Simona Stanciu, Alexandra Georgescu, Cristina Stancu, Diana Frîncu, Dănuţ Zuzeac.