Viaţa de student a lui Slavici: „Deoarece nu eram în stare să scriu corect, Eminescu îmi copia manuscrisele şi făcea corecturi cu discreţiune“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ioan Slavici voia să se facă avocat şi a descoperit scrisul la Viena, cu ajutorul lui Mihai Eminescu
Ioan Slavici voia să se facă avocat şi a descoperit scrisul la Viena, cu ajutorul lui Mihai Eminescu

Deşi pare greu de crezut, scriitorul Ioan Slavici voia să se facă avocat sau om politic. Acesta a început să scrie chiar în studenţie, pe când studia dreptul la Universitatea din Viena. Cel care i-a deschis apetitul pentru citit şi scris a fost chiar Eminescu, cel care îi şi corecta manuscrisele.

Scriitorul Ioan Slavici a ajuns la facultate, în 1868, la insistenţele mamei sale. Acesta a petrecut câteva luni la Universitatea Budapesta, după care s-a mutat în Viena. Viitorul scriitor visa la acea vreme să devină avocat sau om politic. De altfel, cariera de avocat era foarte populară printre studenţii români din acea vreme.

După cum mărturiseşte în volumul „Amintiri”, cele câteva luni petrecute în Budapesta au fost risipite mai mult prin cafenele, tânărul Slavici nefiind mulţumit nici de profesori şi nici de ofertele de timp liber. 

„Între profesorii mei nu era niciunul ale cărui lecţiuni puteam să le ascult cu plăcer. Unul singur, un evrem de altminteri simpatic, vorbea bine-n limba maghiară. Ceilalţi Hoffman, Kautz, Wentzel îşi ţineau lecţiunile într-o limbă-n toate privinţele pocită, încât îmi era oarecum ruşine să-i ascult. După felul meu de a vedea ei trebuiau să se ducă la vreo universitate germană şi îmi păreau vrednici de milă aceia dintre colegii mei maghiari care se simţeau măguliţi că nemţii sunt nevoiţi a-şi ţine lecţiunile în limba maghiară. Urmarea firească era că studenţii nu se interesau de loc de cele ce se petrec la universitate şi-şi petreceau viaţa prin berării şi prin cafenele, cu joc de cărţi ori cu discuţiuni politice”, povesteşte Slavici. 

Deşi silit mai mult de părinţi să meargă la facultate, Slavici se arată fascinat de profesorii din Viena, dar şi de teatre, muzee şi săli de concerte. 

„Chiar din primele lor lecţiuni (n.r. cursurile profesorilor Stein şi Ihering) s-au făcut stăpâni pe mine. Ştiam acum ce va să zică profesor universitar şi aş fi fost în stare să rabd de foame şi la frig să-i pot asculta vorbind pe catedră”, precizează tânărul student. 

Eminescu i-a deschis apetitul pentru citit şi scris

Slavici era şi militar, astfel că locuia şi mânca la cazarmă, de unde parcurgea zi de zi 8 kilometri dus până la facultate şi 8 kilometri întors. După-masa acesta îşi făcea şi „exerciţiile militare”. 

Tot la Viena, Slavici l-a cunoscut pe Eminescu, în iarna anului 1869. Acesta i-a deschis apetitul pentru citit şi mai apoi pentru scris. Slavici a început citindu-l pe Platon, dar parcurgând şi volume despre budism şi confucianism. 

 „Nu era zi fără ca să ne-ntâlnim şi toate oarele libere ni le petreceam împreună (n.r. cu Mihai Eminescu). În urma stăruinţelor lui am început să citesc româneşte, m-am deprins încetul cu încetul cu rostirea literară a vorbelor şi am scris mai întâi comedioara „Fata de birău”. Deoarece eu nu eram în stare să scriu corect, el îmi copia manuscrisele, făcând în ele corecturi cu multă discreţiune, şi le trimitea la „Convorbiri literare”, cu care avea legături”, mai spune Slavici în „Amintiri”. 

Vă mai recomandăm:

Ce joburi aveau scriitorii de altădată: Eminescu a fost sufleur, Arghezi tehnician la fabrica de zahăr, iar Teodoreanu avocatul oraşului

Viaţa ascunsă a scriitorilor - cei mai buni amanţi. Eminescu - iubitul nepereche, Ion Barbu - în patul a 4.000 de femei, Călinescu, turnat la Secu' din gelozie

Apetitul pentru versuri al lui George Coşbuc, dat de bocetele de înmormântări şi strigăturile de horă, în care era expertă mama sa

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite