Sângeorz-Băi, staţiunea apelor minerale, unde se relaxau Caragiale şi Coşbuc, îşi recapătă strălucirea de altă dată
0
După ce a fost ignorată decenii, staţiunea Sângeorz-Băi are şanse să îşi recapete strălucirea de altă dată. Edilul oraşului-staţiunii Traian Ogâgău pregăteşte un proiect revoluţionar, menit să atragă din nou turiştii spre această localitate, unde obişnuiau să se relaxeze Caragiale sau Coşbuc.
În ultimele decenii, staţiunea Sângeorz-Băi a fost ignorată cu desăvârşire. Aceasta mai reuşeşte să adune doar persoane în vârstă, care încă mai vin la poalele Munţilor Rodnei pentru tratamente.
Noul edil al staţiunii, Traian Ogâgău, vine însă cu un proiect revoluţionar, finanţat cu bani europeni, pentru revitalizarea oraşului-staţiune. În cadrul proiectului, vor fi reabilitate toate izvoarele de apă minerală, pentru care şi este renumită staţiunea. Acestea vor avea inclusiv camere de supraveghere.
Unul dintre izvoare va fi dus chiar în parcul din localitate, unde va fi amenajat şi un pavilion cu locuri de odihnă. Tot acolo va fi amenajată o fântână arteziană, cu puncte de unde se va putea lua apă minerală.
Proiectul prevede şi amenajarea a 4 trasee turistice, care vor avea până în 4 kilometri. Traseele vor fi dotate cu indicatoare şi panouri informative, dar şi cu zone de popas şi relaxare şi chiar puncte de închiriat biciclete.
Va fi amenajată şi o cascadă din apropiere, lângă care va lua naştere o zonă de campare. În centrul localităţii va fi amenajat şi un spaţiu pentru spectacole în aer liber, cu scenă acoperită. Tot acolo va fi amenajat şi un teren multisport cu gazon artificial pentru tenis, baschet, volei sau badminton.
Caragiale şi George Coşbuc se relaxau în Sângeorz-Băi
Localitatea este atestată documentar încă din anul 1241, însă abia în 1770 Sângeorz Băi figurează pe harta Imperiului Austro-Ungar ca o locaţie unde apele minerale fac minuni. Proprietăţile lor curative au atras turiştii încă din 1800, în anul 1839 autorităţile din Sângeorz Băi raportând primii turişti 500 la număr, care se cazau la localnici. 40 de ani mai târziu numărul turiştilor se dublează, ajungând la 1.000.
Încă din 1860, apele de aici puteau fi folosite pentru consum, dar şi pentru scăldat, apa fiind încălzită cu ajutorul pietrelor încinse sau cu bucăţi de fier înroşit aruncate în căzile cu apă minerală. Comuna Sângeorz apelează chiar la un împrumut de la Fondul Grăniceresc din Năsăud, în valoare de 4.000 de florini, pentru achiziţionarea unui cazan cu aburi.
În 1880, societatea pe acţiuni „Hebe” ia în arendă apele minerale din zonă, pe o perioadă de 30 de ani. Atunci existau doar 5 izvoare, cu debit însemnat, care ducea la exportul a 30.000 de litri de apă îmbuteliată pe an. La începutul anilor 1900, Sângeorz Băi devine una dintre cele mai căutate oaze de linişte şi sănătate din Ardeal. Micuţa staţiune şi-a căpătat faima în special în perioada interbelică, responsabile fiind evident apele minerale din zonă.
Apele minerale şi liniştea din mijlocul naturii i-au atras în inima Ardealului şi pe Alexandru Odobescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Ioan Slavici sau Nicolae Iorga. Proprietăţile apelor minerale de la Sângeorz Băi au atras şi atenţia specialiştilor, care vin în micul oraş-staţiune pentru a studia şi ţine conferinţe pe tema apelor minerale.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
