Cum s-au desfăşurat cele mai dubioase privatizări din Bistriţa-Năsăud - Mopan şi CPL
0
Pagubele uriaşe pe care le-au generat prin privatizare unele dintre cele mai importante fabrici comuniste încep să atragă atenţia inclusiv a DNA. Printre unităţile de producţie din Bistriţa-Năsăud care ar fi pe lista privatizărilor „dubioase” se află Mopanul, fosta fabrică de pâine a judeţului, dar şi fostul Combinat de Prelucrare a Lemnului.
Nu mai puţin de 140 de societăţi comerciale din Bistriţa-Năsăud au fost privatizate în urmă cu mai bine de un deceniu. Acestea aveau în total peste 10.000 de angajaţi, care după câţiva ani de la privare, după ce unităţile de producţie au fost băgate în mormânt s-au văzut nevoiţi să-şi caute noi locuri de muncă.
Cazul Mopan
Privatizarea Mopan Bistriţa, cea mai mare fabrică de pâine din judeţ, a început în 2002, când Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului organiza o licitaţie cu strigare pentru vânzarea pachetului de peste 300.000 de acţiuni, reprezentând 78% din capitalul social al unităţii de producţie.
Pachetul de acţiuni este câştigat la licitaţie de Comcereal Sibiu, însă Autoritatea pentru Privatizare reia licitaţia de vânzare, întrucât sibienii nu-şi onorează obligaţiile de plată până la termenul legal. În final pachetul de acţiuni este cumpărat de Cent Product SRL cu 3,92 miliarde de lei.
Numai terenurile pe care se aflau clădirile din patrimoniul Mopan depăşeau cu mult valoarea la care a fost cumpărat pachetul majoritar. Mai mult, terenul pe care era construită moara fabricii era şi revendicat. Şi firmuliţa care a ajuns să pună mâna pe pachetul majoritar era niţel dubioasă, aceasta fiind înfiinţată în luna mai a anului 2003, cu aproape o lună înainte de licitaţia organizată de APAPS.
Societatea comercială era deţinută de Nicula Petre, fostul director general al Mopan Bistriţa, de Doru Ciocan, un funcţionar din fosta firmă de termoficare a Bistriţei SC Proditerm SA, dar şi de fostul director al APAPS Bistriţa, Ignat Ezechil şi Cristian Georgiu, fiul viceprimarului de atunci al Bistriţei. Grupul era completat de Marius Bor, preşedintele de atunci al organizaţiei de tineret a PSD Bistriţa-Năsăud şi de Constantin Uţă, patronul firmei Cipt Partener, care s-a şi prezentat la licitaţie în postura de concurent al Cent Product.
După cumpărare, Mopan Bistriţa a fost rapid vândută familiei Kalman, care a ridicat în urmă cu câţiva ani un shopping center la 2 minute de centrul Bistriţei. Acesta a încercat să vândă pe bucăţi Mopan Bistriţa prin anunţuri la mica publicitate.
Fosta APAPS şi actuala Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului s-a autosesizat în cazul privatizării Mopan Bistriţa, firma care a achiziţionat fabrica neavând voie să vândă activele acesteia, această interdicţie fiind stipulată în contract.
În 2006, societatea privatizată intră în insolvenţă, fiind declarat falimentul în 2009. Cent Product a fost acţionată în instanţă pentru nerespectarea obligaţiilor asumate prin contract, însă societatea comercială a intrat în insolvenţă şi mai apoi în faliment, astfel că nu s-au putut recupera penalităţile aferente contractului.
Potrivit Gazeta de Bistriţa, această privatizare dubioasă ar fi atras atenţia DNA. Procurorii anticorupţie ar fi cu ochii şi pe privatizarea Combinatului de Prelucrare a Lemnului.
Cazul CPL
Nici în cazul CPL, cel mai mare combinat de prelucrare a lemnului din România înainte de `89, nu s-a respectat mai nimic din contractul de privatizare. SC Electronum a cumpărat în două etape, în 1998 şi respectiv 1999, 70% din pachetul de acţiuni cu 5 miliarde de lei, în condiţiile în care CPL fusese evaluată la 900 de miliarde de lei de o comisie în 2001.
Aproape nimic din contract nu s-a respectat, una dintre condiţii fiind să se facă investiţii în valoare de trei miliarde de lei. Mai mult, la un an de la achiziţionare fiind au fost disponibilizaţi 1500 de oameni. Creanţele deja treceau de 200 de miliarde de lei.
Deşi nu beneficia de niciun plan de reorganizare judiciară şi emitea cecuri fără acoperire în valoare de miliarde bune de lei, nici Poliţia şi nici Parchetul nu s-au sesizat în acest caz. În 2003, fostul combinat deja era un cimitir părăsit cu imobile în paragină, iar în 2004 CPL intră în faliment.
În ultimii ani, Metropolis care deţine şi singurul hotel de 5 stele din Bistriţa-Năsăud, a promis o revitalizare a zonei, arătându-şi intenţia de a construi un ansamblu rezidenţial pe terenul pe care a funcţionat CPL. Acolo urma să fie construit şi primul mall din Bistriţa. S-a început curăţarea terenului şi demolarea clădirilor, însă proiectul nu s-a materializat şi a fost abandonat în 2012, se pare, din lipsă de fonduri.
Vă mai recomandăm:
Unele dintre fabricile bistriţene fondate în perioada comunistă încă mai sunt în picioare, reuşind chiar să se impună pe piaţă. Potrivit economiştilor însă situaţia de atunci nu semăna deloc cu ce se întâmplă astăzi. Înainte de Revoluţie nu existau strategii de marketing, producţia era „exagerată”, iar slujbele sociale reprezentau o parte importantă din industrie.
Dintre fabricile comuniste de renume ale judeţului Bistriţa-Năsăud, doar câteva au reuşit să se menţină şi pe piaţa capitalistă. Cele mai multe dintre ele au fost puse la pământ pentru a face loc noilor construcţii, altele însă au rezistat şi pe piaţa capitalistă.
Se încarcă comentariile...
