Ca-n România: Un tânăr arhitect a oferit gratuit autorităţilor un plan perfect de refacere a centrului Năsăudului. Răspunsul: nu sunt bani pentru centură

În perioada interbelică, oraşul Năsăud nu se diferenţia cu mare lucru de burgurile săseşti din Transilvania: avea o piaţă centrală unde locuitorii organizau diverse evenimente şi se întâlneau să socializeze.Un arhitect de nici 25 de ani şi-a pus în cap să redea strălucirea de altă dată „oraşului academicienilor”, însă îl încurcă lipsa unei centuri menite să preia traficul din zonă, pentru care nu sunt momentan bani.

Nechiti Iustin are 25 de ani şi este arhitect cu diplomă de anul acesta. De curând acesta a terminat Facultatea de Arhitectură şi Urbanism din cadrul Universităţii Tehnice Cluj Napoca.

 S-a născut şi a crescut în Năsăud, oraşul care a dat României nu mai puţin de 21 de academicieini. 17 dintre ei au fost daţi de Colegiul Naţional „George Coşbuc”, unitatea de învăţământ care l-a format şi pe Iustin. Printre personalităţile care s-au format în Colegiul Naţional „George Coşbuc”, care în 2013 a împlinit 150 de ani, s-a numărat George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Miron Cristea, Florian Porcius sau Constantin Moisil.

Pentru lucrarea de diplomă, Iustin a ales să schimbe, măcar pe hârtie, centrul oraşului în care a crescut şi care l-a format. Deşi putea să aleagă orice altceva, năsăudeanul şi-a concentrat atenţia asupra pieţei din centrul Năsăudului, care în perioada interbelică găzduia toate marile evenimente ale oraşului, cum se întâmpla în toate burgurile din Transilvania.

Centrul oraşului este gândit ca un spaţiu social, menit să găzduiască evenimente Foto: Arhivă personală

„Puteam să aleg orice altceva, dar având în vedere că sunt şi din Năsăud cunosc problemele cu care se confruntă, aşa că am zis să îmi fac şi proiectul de diplomă şi să vin şi cu o soluţie pentru centrul oraşului”, explică Iustin.

Ideea a luat naştere, a fost conceptualizată şi pusă în practică într-un an de zile. Proiectul conţine pe lângă o piaţă pietonală şi un centru cultural, practic o transformare a actualei case de cultură. În proiectul lui Iustin, acesta găzduieşte casa de cultură, sediul bibliotecii şi o cafenea cu librărie.

„În perioada interbelică centrul oraşului găzduia un târg de animale, era o piaţă deschisă ca în orice oraş transilvănean. Era o piaţă deschisă unde se întâmplau evenimente, care reuneau locuitorii. Centrul istoric găzduia Banca Mercur, primăria, şcoala de fete sau Banca Aurora. Centrul a fost gândit iniţial ca o piaţă, care a fost mutilată în perioada comunistă când s-a făcut acolo un sens giratoriu. Alţii îşi creează de la zero aşa ceva, iar noi avem fondul construit deja şi nu-l exploatăm”, mai spune tânărul arhitect.

În proiectul său practic arhitectul închide circulaţia în centrul oraşului, pe care-l transformă într-o zonă pietonală, menită să găzduiască evenimete sociale. În momentul de faţă prin zona transformată pe hârtie de Iustin trece o stradă de tranzit care duce tot traficul tocmai prin centrul oraşului.

Pentru ca acest proiect să fie realizabil, oraşul Năsăud are nevoie de o centură ocolitoare, care să preia tot traficul şi să aerisească centrul oraşului. Deocamdată autorităţile locale nu au găsit fondurile necesare pentru realizarea acestui proiect.

Munca efectivă la acest proiect s-a întins pe trei luni de zile şi a implicat alţi doi năsăudeni, de 21 şi 23 de ani, Luchian Rodica şi Alexandru Sas, şi ei absolvenţi ai Colegiului Naţional „George Coşbuc”. Cei doi au ajutat la schiţe şi respectiv la macheta proiectului. Mai mult, Virgil Pop, profesorul coordonator al lui Iustin a urmat şi el preţ de un an cursurile Colegiului Naţional „George Coşbuc”.

Iustin crede că pentru ca acest proiect să fie unul de succes şi să revitalizeze viaţa socială a năsăudenilor, autorităţile locale trebuie să colaboreze cu investitorii: autorităţile locale să pună la dispoziţie spaţiul proaspăt amenajat, iar investitorii să aducă servicii şi evenimente.

„Dacă s-ar pune în practică acest proiect cred că ar înfrumuseţa oraşul şi ar duce la o evoluţie mai sănătoasă socială a oamenilor. Năsăudenii trebuie să aibă un spaţiu unde să evolueze, unde să se îndrăgostească, unde să se plimbe, unde să-şi facă amintiri, să-şi dezvolte personalitatea. Asta o poţi face şi prin arhitectură şi ubanism dacă te gândeşti la modul acesta”, precizează Iustin.

Deşi un astfel de proiect scoate sume frumuşele din vistieria oricărui oraş care se respectă, tânărul pune la dispoziţie în mod gratuit proiectul său autorităţilor locale. Autorităţilor locale deja s-au arătat încântate de tânărul care se încăpăţânează să schimbe Năsăudul chiar şi dacă momentan este doar pe hârtie.

Proiectul va fi prezentat publicului larg cel mai probabil în luna ianuarie.

Vă mai recomandăm:

Povestea elevului care revoluţionează robotica. Ultima invenţie: robotul care găseşte victimele după cutremur

Andrei Kovari are doar 18 ani şi este elev în clasa a XII-a la un liceu din Beclean. De aproximativ trei ani a intrat în lumea roboţilor, fiind unul dintre cei mai tineri pasionaţi de robotică din ţară, care concurează în competiţii de profil cu studenţii.

FOTO Frumuseţile copilăriei, pe cărţi poştale. Pojum Edith ne poartă pe tărâmul viselor cu ajutorul ilustraţiilor

O tânără de 28 de ani din Bistriţa „se încăpăţânează” să ne poarte pe tărâmul viselor copilăriei cu ajutorul ilustraţiilor. Acestea iau forma cărţilor poştale, a invitaţiilor pentru nuntă sau botez sau chiar a gentuţelor.