Biserica de la sat în care a fost descoperită una dintre cele patru copii existente în lume după o capodoperă a pictorului Giotto, pe cale să fie salvată

Autorităţile au început intervenţiile la acest monument abia după ce capodopera din interior a atras atenţia jurnaliştilor internaţionali

Biserica Evanghelică din Jelna, un sat situat la doi paşi de Bistriţa, are şanse să fie salvată, noul administrator intenţionând să continue lucrările de consevare începute anul trecut. În acest lăcaş de cult a fost descoperită una dintre cele patru copii existente în lume, după o capodoperă a pictorului Giotto.

Săptămâna aceasta, Biserica Evanghelică de la Jelna a fost trecută în administrarea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud. Instituţia intenţionează să continue lucrările de conservare şi anul acesta, atât cu ajutorul banilor de la bugetul de stat, cât şi cu suma care va veni şi anul acesta de la Guvernul ungar. 

Ţara vecină, ai cărei cercetători au făcut fabuloasele descoperiri de la Jelna, a sprijinit anul trecut lucrările de reabilitare cu 15.000 de euro, iar un arhitect maghiar a pus la dispoziţia autorităţilor bistriţene proiectul de reabilitare în mod gratuit. 

„Transmiterea în administrarea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud se face în vederea asigurării obiectivelor privind conservarea, restaurarea şi valorifiarea culturală a imobilului, aflat într-o stare avansată de degradare. Imobilul ce va rezulta în urma proiectului mai sus menţionat, va fi reinclus în circuitul turistic şi cultural, dorindu-se utilizarea acestuia ca şi spaţiu documentar pentru desfăşurarea activităţilor specifice domeniului muzeal”, se arată în proiectul de hotărâre care s-a aflat miercuri pe masa consilierilor judeţeni. 

Potrivit estimărilor făcute anul precedent, lucrările de care ar avea nevoie acest monument deosebit de valoros ajung să coste în jur de 500.000 de euro. Deocamdată nu se ştie de unde vor proveni aceste fonduri. 

Biserica de la Jelna adăposteşte o copie după o capodoperă semnată de Giotto

Una dintre „comorile” ascunse din Biserica Evanghelică din Jelna, descoperită în urmă cu câţiva ani de un cercetăror maghiar a atras atenţia presei din Ungaria, care a prezentat pe larg această „comoară”. 

Este vorba despre o pictură murală, care mai poate fi întâlnită doar în două biserici din Italia şi într-una din Strasbourg. Aceasta este o copie a unei opere semnate de Giotto di Bondone, un pictor şi arhitect italian, considerat inovatorul picturii italiene şi predecesorul artei moderne. 

Pictura se numeşte Navicella, o pictură care se întinde pe mai bine de 10 metri şi a fost pictată în basilica Sfântul Petru din Roma. Aceasta a fost distrusă în secolul al XVII-lea. 

Capodopera a fost pictată în jurul anului 1300 şi înfăţişează mai mulţi apostoli într-o barcă. În pictură apre şi Sfântu Petru, care este salvat din valuri de Mântuitor.

Copia de la Jelna a fost descoperită întâmplător, după ce de pe pereţii bisericii a început să se desprindă tencuiala. Cercetătorul maghiar Papp Szilard de la Muzeul de Arte din Budapesta este convins că biserica de la Jelna adăposteşte o copie după Giotto. 

L-au convins personajele, care au aceeaşi postură şi aceleaşi gesturi precum personajele din pictura originală. Aceste fragmente sunt păstrate şi conservate la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud. Se pare că copia cu pricina este şi deosebit de valoroasă, asta pentru că doar aceasta şi cea de la Florenţa respectă originalul.

Potrivit istoricului Adinel Dincă, de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, biserica din Jelna, datată în secolul al XIV-lea este una dintre cele mai bine documentate monumente din Transilvania. Acest lucru se datorează unui registru de socoteli, care are în jur de 200 de pagini.

Un ac din coroana de spini a lui Hristos, ascunsă într-o cruce din biserică 

„Am avut plăcerea de a găsi informaţii despre această biserică inclusiv la Vatican. Este una dintre cele mai bine documentate biserici din Transilvania”, a precizat în cadrul unei conferinţe istoricul Adinel Dincă. 

Istoricul clujean mai scos în evidenţă faptul că, potrivit însemnărilor din acest registru de socoteli, în biserica cu pricina au fost găzduite mai multe relicve, care au fost ţinute în două cruci. 

Printre acele relicve se numără un ac din coroana de spini a Mântuitorului, dar şi fragmente osoase care au aparţinut regelui Ungariei Ladislau, Sfântului Gheorghe, Sfântului Ioan şi Sfântului Pavel. 

 Vă mai recomandăm:

Descoperirile din micuţa biserică din Transilvania, prezentate în Le Figaro şi agenţia de presă AFP: „Bijuteria dintre buruieni”

Cum a ajuns Guvernul Ungariei să se implice în „spaţiul intracarpatic“. Oficial maghiar venit în România să salveze o pictură bisericească extrem de valoroasă