Reţete de Paşte: Pasca dulce cu brânză specifică Maramureşului

Pasca dulce cu branza din Maramures FOTO:emaramures.ro

Cozonacul cu nucă şi pasca cu brânză sunt numai două din delicatesele care nu lipsesc de pe masa de Paşte a fiecărui maramureşean. Multe dintre produsele culinare care se găsesc pe masa de Paşte sunt aceleaşi ca şi în alte zone ale României, diferenţele fiind în general legate de denumirea acelor produse.

""Aluatul este cel care se face ca şi pentru colac. Din făină, lapte, ouă, zahăr, drojdie. Se lasă la dospit, se pune un pic de zahăr vanilat pentru aromă şi pregăteşti brânză. Brânză de vacă, smântână, ouă, zahăr vanilat şi pui coajă de lâmâie. 

După ce a dospit aluatul se pune de obicei în tăvi rotunde baza dintr-o bucată de aluat. La noi, în Maramureş se spune că se face pe turtă.  Se pune umplutura şi peste umplutură se face o coroniţă din luată în formă rotundă. 

E împletitura aceea specifică Maramureşului care se găseşte şi porţile maramureşene, cercul solar şi se face o cruce peste, tot din aluat. Se dă pe deasupra cu ou cu zahăr. Se lasă cam 40 sau 50 de minute la cuptor", a declarat Mariana, o bucătăreasă din Baia Mare. 

Pentru cei care nu ştiu, pasca cu brânză se serveşte în ziua de Paşte. Din această pască se pune în traistă, alături de ouă sfinţite, vin, cârnaţi şi se duce la sfinţit. Fie noaptea, după Înviere se face sfinţirea, ori duminică dimineaţa se face sfinţirea în unele locuri din Maramureş. 

Etnologul Delia Suiogan, de la Centrul Universitar Nord Baia Mare a remarcat faptul că Maramureşul are elemente comune cu celelalte zone ale României atunci când vine vorba de produsele de Paşte: "Diferenţele ar fi cele legate de denumirile produselor, cu mici elemente care particularizează Maramureşul. De exemplu pasca în alte zone nu este dulce, pe când aici e dulce. Pe când ân alte zone aşa e cozonacul. 

Maramureşului îi este specifică pasca dulce cu ouă, lapte şi toate celelalte. Ce ar mai fi specific Maramureşului ar fi mielul umplut, care vine pe filiera maghiară. În alte zone nu se face miel umplut, se face doar drobul acela ca umplutură, iar mielul se face friptură ş.a.m.d. În toate zonele găsim umplutura de miel, doar că aici e băgată în jumătate de miel, dincolo se face drob separat". 

Citeste si: Ateliere de Paşte pentru copiii din Ploieşti. Cei mici învaţă să realizeze ornamente de perete şi inele de şervet

Oaia-viitorului. Povestea mielului gigant „Cap Negru de Teleorman”, care ajunge să cântărească la Paşte 25 de kilograme