Lecţie de istorie la Festivalul Dacilor Liberi
0
Festivalul Dacilor Liberi, eveniment a ajuns la a III-a ediţie, trezeşe tot mai mult interesul tuturor. Vizitatorii au participat, de fapt, la adevărate lecţii de istorie ”pe viu”, cu tema meşteşugurilor antice: olărit, ţesut, fierărit etc.
Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare a fost scena mai mult microevenimente în aceste zile. Festivalul Dacilor Liberi a fost unul dintre ele şi a început să câştige tot mai mult atenţia publicului, atât prin numărul de participanţi tot mai mare, cât şi prin activităţile tot mai ample derulate.
Marius Ardeleanu din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie, a arătat că este vorba despre o ”tabără antică”, şi are un scop educativ, de cunoaştere a istoriei şi a trecutului. ”Este o tabără antică în care noi, <dacii>, suntem gazdele. Fiindcă e o tabără, sunt diferite meşteşuguri precum fierăritul, unde se repară echipamentul şi se pregătesc echipamente militare, olăritul, confecţionatul de cămăşi de zale şi ţesutul la războiul vertical antic, spre deosebire de cel medieval, care era orizontal”, a explicat el. În cele câteva corturi, ”meşteşugarii” prezintă vizitatorilor adevărate lecţii de istorie. ”Scopul este unul educativ, cunoaşterea trecutului şi istoriei, pentru că expunem replici după piese arheologice”, a mai precizat el.
Meşteşuguri şi meşteşugari
La cortul olarilor, ceramistul Raul Crăciun explică celor interesaţi de ce se spune că ceramica veche este o lecţie de istorie. ”Olăritul şi fierăritul sunt nişte meşteşuguri foarte importante în economia antică. Olarul făcea vasele din lut necesare la mâncare, iar fierarul făcea arme”, explică el. Lângă el, un alt grup încearcă să reconstituie un cuptor din lut, după un model antic.
Cortul tarabosteşilor este păzit de soldaţi. Sacerdotul ”Geto-Dacilor Sudcarbatici”, aşa cum se numeşte asociaţia pe care o reprezintă, este artistul plastic Radu Gabriel Ioan. ”Este, practic, o reconstituire istorică, bazată pe descoperiri arheologice, şi poveşti reale, nu fantezii, un hobby de cultură cum rar se mai întâlneşte în ziua de azi pe la noi prin ţară.”, a mărturisit el. Lucrurile expuse sunt toate replici ale unor obiecte găsite în situri arheologice, realizate după realitatea istorică. ”În primul rând am vrut să aducem nişte reconstituiri reale. Obiectele pe care le vedeţi, de la arme, până la ceramică şi accesorii, sunt după replici reale găsite în situri arheologice. Nu vrem să impresionăm prin luciu, străluciri, deşi se folosea foart mult metal preţios care în timpurile respective era mai lesne de găsit decât azi şi poate că preţul nu era atât de mare. De asemenea, e foarte adevărat că tarabosteşii erau nişte regi sau nobili de înaltă clasă, care trebuiau la rândul lor, să epateze, să arate că sunt mai sus decât ceilaţi şi atunci purtau diverse accesorii, bijuterii, fie confecţionate local, fie câştigate în lupte. Toate astea duc la o înţelegere mai bună a istoriei”, a mai menţionat el.
Printre alte meşteşuguri, războiul de ţesut pe vertical pare o curiozitate. Mioriţa Ştef ţese cu îndemânare şi dă viaţă unui personaj feminin antic. ”Este un război pe verticală, din prioada dacică. Este dintre primele războaie cu care se ţeseau covoarele şi tot ce ţinea de gospodărie. Era singura ocupaţie a femeilor, pentru că tot ce aveau nevoie se pregătea în gospodărie. În partea de sus este rezultatul pânzei ţesute, pentru că se ţese invers faţă de războiul pe orizontală, medieval. Greutăţile din partea de jos ţin firele de iţă întinse pentru a fi ţesute”, explică ea.
Evenimentul a fost organizat de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologi Maramureş, în colaborare cu Asociaţia Omnis Barbaria.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
