Cuiul în care se agaţă harta este la Sighetu Marmaţiei
0Primarul oraşului Sighetu Marmaţiei, Horia Scubli, a dovedit că are simţul umorului. În imediata vecinătate a primăriei a amplasat un monument de forma unui cui. El a explicat că despre oraşul pe care îl conduce se spune că este situat ”acolo unde se agaţă harta în cui”, astfel că s-a gândt că acest cui ar putea deveni simbolul oraşului.
Umorul şi ingeniozitatea lui i-au adus şi probleme. Un cosilier local i-a făcut denunţ la DNA, pe motiv că a construit monumentul fără avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor, din bani, publici, fără consultarea consilierilor. Horia Scubli arată că nu este un monument şi că nu a cheltuit niciun leu din vistieria primăriei. ”Am luat DEX-ul şi m-am uitat cum e definit monumentul. <Este o operă de sculptură sau arhitectură destinat să perpetueze amintirea unor evenimente sau a unor personalităţi remarcabile. E o construcţie arhitectonică de proporţii mari sau de o deosebită valoare, o operă, un document istoric sau creaţie culturală de însemnătate naţională sau internaţională>. Nu era niciuna dintre astea. Monumentul meu este de fapt un mobilier urban. Pe strada asta mai am un ceas, un totem cu o hartă, deci nu e un monument”, explică el.
Cuiul în care se agaţă harta ar putea deveni simbolul oraşului, menit să amuze turiştii, aşa cum simbolul oraşului Bruxelles, băieţelul care face pipi, îi ditrează pe turişti. Numit ”Mannecken pis”, este cel mai vândul suvenir şi nu este turist în Bruxelles care să nu cumpere măcar un desfăcător de sticle sau un magnet de frigider cu acest simbol.
Deocamdată la Sighet nu au apărut suvenirurile în formă de cui pentru hartă şi din păcate nici localnicii nu apreciază acest tip de umor. ”De asta aveam noi nevoie? Aici trebuiau cheltuiţi banii?”, sunt înterbările pe care le pun trecătorii. În acelaşi timp, mulţi tineri îşi fac poze lângă cuiul buclucaş.
Monumetul în formă de cui este, potrivit primarului, doar un punct realizat dintr-un proiect mai amplu care vizează atragerea turiştilor şi menţinerea lor cât mai mult în oraş. ”Am făcut un studiu pe turism şi am aflat, potrivit datelor statistice realizate, că timpul petrecut de un turist în Sighet este în medie de 45 de minute. Vizitează Memorialul Durerii şi pleacă. Ei nu reprezintă importanţă (economică, n.r.) pentru municipiu şi nici municipul pentru ei. Şi atunci am zis că dacă reuşesc să-i ţin în oraş cel puţin o oră şi 45 de minute, spre două ore, exisă posibilitatea ca ei să-şi dorească să servească masa. Ăsta ar fi un mare câştig pentru comercianţi. Dacă servesc masa, un alt procent au tendinţa să doarmă aici şi atunci şi hotelierii au de câşigat. Este <lupta mea cu turştii>, pe care ar trebui să-i fac să stea cel puţin spre două ore în municipu şi atunci am gândit tot felul de lucruri, curiozităţi care să-i atragă”, mai explică primarul.
Astfel, pentru că Sighetu Marmaţiei a fost locuit în cea mai mare parte de evrei, acesta va fi segmentul pe care se va pune accentul în atragerea turiştilor. ” În Sighet am avut opt biserici de rit mozaic, iar acum mai este una. Celelalte şapte nu există, dar am pregătit panouri care vor fi puse în locurile în care au fost bisericile. Vor fi panouri cu nişte fotografii”, mai spune Horia Subli. El mai arată că se va reconstrui o sinagogă. ”Tanenbaum, rabinul şef al comuntăţii americane s-a născut la Sighet. Ei construiesc aici o sinagogă, este prima sinagogă din Europa care se recostruieşte. Probabil până la sfârşitul anului va fi gata. Aici avem un monument dedicat evreilor, care asigură în medie 5.000 de evrei în fiecare an, la pelerinajul rabinilor Tanenbaum. Proiectul va fi pe două nivele, cu o sală de rugăciune, sală de luat masa destul de austeră, unde se va mânca coşer. În România nu există un loc în care să se producă şi să se mănânce coşer”, mai arată primarul.
În Sighetu Marmaţiei vin anual în jur de 150.000 de turişti. Cei mai mulţi vizitează Memorialul Victimelor Comunismului, Casa memorială Elie Wiesel şi Muzeul satului din localitate.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
