Ce semnifică modelele de pe „ştergările“ tradiţionale maramureşene şi cum s-au pierdut în timp simbolurile lor
0În casele de la ţară amenajate în stil tradiţional încă mai pot fi văzute pe pereţi atârnând acele „ştergări“ cusute cu diferite modele, cu rol mai mult ornamental. Tipurile diferite de modele au semnificaţii diferite, legate de evenimente de viaţă, de familie ori religioase.
”Bradul lumii” sau ”râurile vieţii” sunt doar două dintre multitudinea de modele ce sunt întâlnite pe prosoapele (ştergările) ce ornau casele ţărăneşti în trecut. Chiar dacă astăzi cele mai multe gospodine au renunţat la ele şi preferă să pună, în cel mai bun caz, o icoană sau un tablou, vechile ştergări au o valoare simbolică, unele dintre ele prin vechimea pe care o au, însă toate au valoare prin ceea ce simbolizează. Modelele cusute de femei cu sute de ani în urmă nu erau alese la întâmplare, după cum arată Viuţa Dorca, profesoară la Şcoal din Mireşu Mare.
Recent, ea a participat cu o grupă de elevi de la şcoala din localitate la un eveniment menit să readucă în atenţie meşteşugurile tradiţionale: ”Atelierele meşeugăreşti” din cadrul proiectului ”Maramureşul în straie şi podoabe”, organizat de Colegiul Tehic CD Neniţescu din Baia Mare. Elevele Viuţăi Dorca au învăţat să toarcă, iar între timp au primit lecţii despre simbolistica ştergărilor ce împodobeau casele bunicilor lor. ”Modelele astea nu sunt făcute la întâmplare. Cel mai cunoscut model este <bradul lumii>, ce semnifică viaţa omului, iar cele cu liniile frânte se numesc <râuri>, care smenifică tot viaţa omului, dar mai degrabă se referă la drumurile omului pe pământ, cu bune şi cu rele. Altele sunt <dinţii de lup>, care provin din steagul dacic”, explică ea.
Ea a prezentat la eveniment o colecţie de ştergări foarte vechi, unele de mai mult de 100 de ani. ” Foarte multe din ştergările mai noi, care au cam 100 de ani, au buchete de flori. Dar nu este doar un buchet de flori, ci simbolizeaz tot <bradul lunii>, explică ea, arătând că modul în care erau dispuse florile seamănă cu cel numit ”bradul lumii”, ceea ce duce cu gândul a acelaşi simbol.
Şi simbolurile religioase erau prezente, astfel că ştergările pregătite special pentru Paşte, spre exemplu, au chiar texte religioase cusute, care sunt expuse la vedere. ”Când femeia cosea, ea se ruga: <precum în cer, aşa şi pe pământ>, iar asta este redată pe ştergare printr-un model diferit în partea superioară faţă de cea inferioară. <Precum în cer, aşa şi pe pământ>”, continuă ea explicaţiile.
De asemenea, despre modelele ce reprezint o floare mare în mijloc şi altele mai mici pe margini, ea mai spune că reprezintă femeia, care este în centrul familiei, iar cele mai mici simbolizează copiii şi membrii familiei, cele din parta de jos referindu-se la strămoşi.
”Acele <ruji>, sau <ruje plină>, să ştiţi că nu e rujă, nu e trandafir, e bujorul românesc şi reprezintă femeia, care este centrul casei şi toţi copiii. Cununa de jos se referă la strămoşi”, explică profesoara. ”Dovada că femeia se ruga sunt ştergările pregătite pentru coşarca de Paşte pe care scria Hristos a Înviat şi se punea la vedere. Iar în lada de zestre se puneau icoane imprimate cu imaginea Mântuitorului şi a Maicii Domnului”, continuă explicaţiile.
Din păcate, semnificaţiile şi simbolurile s-au pierdut în timp, astfel că modelele mai recente nu mai sunt făcute după cele traiţionale şi au sufeirt şi ele influenţa modernizării timpurilor. ”Motivele florale s-au pierdut de ideea originală. Deja în urmă cu 50 de ani femeia care cosea ştergarea nu mai ştie că e vorba de bradul lumii şi schimbă modelul florilor din buchet, într-o vază cu flori. Dar sarcina noastră asta este să le transmitem mai departe simbolul orginal”, mai spune Viuţa Dorca.
Evenimentul a reunit peste 20 de meşteri populari şi au participat elevi de la 21 de şcoli din judeţ, elevi care au avut ocazia de a vedea ”pe viu” demonstraţii de ţesut în război, de făcut cipcă (dantelă, n.r.),de olărit sau cusut zgărdane (mărgele, n.r.).
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
