Hoţii şi vardiştii

De vreo câteva săptămâni, rapoartele poliţiei băcăuane cuprind tot mai multe cazuri de furt. De la furtul din magazine, devenit deja o banalitate, până la furturi din locuinţe şi spargeri de sedii de firme.

Desigur, poliţia anunţă doar furturile cu autori prinşi. Cum chiar aceste cazuri s-au înmulţit, putem presupune că furturile comise sunt mult mai multe.

Şi se fură aproape orice, de la kilogramele de aur care au dispărut în cel mai cunoscut jaf din ultima vreme, până la butelii de aragaz, găini, saci cu făină şi, evident, bani.

Întrebarea care trebuie pusă neapărat este ce anume explică această creştere a infracţionalităţii de acest tip? Sărăcia? Lipsa de reacţie a forţelor de ordine? Poate ambele?

Judeţul Bacău este singurul judeţ din ţară care a înregistrat o scădere netă a salariilor de la începutul crizei. În vreme ce, per ansamblu, salariile au crescut nominal, în Bacău acestea au scăzut. Iar salariile sunt doar partea vizibilă şi, aş spune, un barometru, pentru starea economiei.

Este logic să presupunem că gradul de sărăcie a crescut în judeţ şi că unii încearcă să supravieţuiască furând de la cei care au. 

În acelaşi timp, însă, cel puţin în mediul rural, poliţia a devenit aproape inexistentă prin acest talmeş-balbes cu desfiinţarea/reînfiinţarea posturilor de poliţie. Să mai punem la socoteală problema lefurilor tăiate şi a lipsei echipamentului, insuficienţa personalului şi lipsa dotărilor.

Oricât ar dori unii, siguranţa publică nu poate fi asigurată prin tăieri de cheltuieli. Şi nici împărţitul fluturaşilor care-ţi explică modul în care să te aperi de hoţi nu înlocuieşte poliţistul în uniformă.