Sunetele vuvuzelelor au fost auzite mai des decât cele ale tulnicelor pe Muntele Găina
0
Târgul de Fete de pe Muntele Găina a adunat şi în acest an sute arădeni, dar şi politicieni din administraţiile locale, judeţene, parlamentari şi prezidenţiabili.
În acest an pe munte sunetele vuvuzelelor au fost auzite mai des decât cele ale tulnicelor.
Mai mici sau mai mari, dar foarte ieftine, vuvuzelele din plastic s-au vândut bine şi în acest an la tarabele de pe Muntele Găina, lăsându-i pe moţi cu ochii în soare şi obligându-i să se întoarcă acasă cu tulnicele la care au muncit o iarnă întreagă şi pe care nu le-au putut comercializa. Cu toate acestea, se încăpăţânează să le meşterească, aşa cum au făcut-o din moşi strămoşi, în speranţa unor vremuri mai bune. Ba mai mult de atât sunt fete care încă păstrează tradiţia şi îmbărcate în straie populare suflă în tulnic.
Considerat un adevărat simbol al Ţării Moţilor, tulnicul este un instrument muzical străvechi, care face parte din moştenirea culturală a poporului român. De obicei, în trecut la acest instrument cântau nevestele şi fetele, anunţând evenimentele din cadrul familiei sau din comunitate.
Conform Dicţionarului de termeni muzicali (DTM) şi a Tezaurelor terminologice din cadrul Institutului de Memorie Culturală, tulnicul este un instrument aerofon, cu formă tubulară, deschisă la ambele capete, care produce sunete muzicale cu ajutorul curentului de aer dirijat prin interiorul său.
Tulnicul reprezintă unul dintre cele cinci tipuri de bucium, întâlnite pe povârnişurile de miazăzi şi de răsărit ale Carpaţilor, în munţii din nordul ţării şi din Munţii Apuseni. În general, instrumentele din familia buciumului se prezintă sub forme tronconice drepte, curbate sau răsucite, realizate din fier, lemn sau scoarţă de tei, lemn de brad sau din scoarţă de cireş.
Artizanii din Ţara Moţilor spun că tulnicele realizate de ei pentru interpreţi au la bază numai din lemn de molid, sub formă tronconică, dreaptă, deschisă la ambele capete, cu lungimea variind între 1,5 m şi 3 m. În alcătuirea tulnicului intră două doage lustruite, lipite cu răşină şi fixate cu cercuri de jneapăn, de salcie sau de brad.
Vă mai recomandăm: REPORTAJ Mihai Petre, invitat să cânte la tulnic la „Românii au talent“
După Craiova, Cluj, Iaşi, Constanţa şi Timişoara, Bucureştiul este ultima „oprire" pentru selecţiile concursului „Românii au talent". Astăzi, de la ora 13.00, cei care au avut ceva de demonstrat în materie de talente au făcut-o la Palatul Copiilor. Mihai Petre, membru al juriului, a avut parte de un moment inedit când o concurentă l-a îndemnat să cânte la tulnic.
Se încarcă comentariile...
