FOTO Mănăstirile Hodoş Bodrog, Gai, Bezdin, Feredeu şi Bazilica Maria Radna îşi aşteaptă credincioşii de Paşte
0
Credincioşii care aleg să participe la slujba de Înviere la o mănăstire din judeţul Arad au de unde alge. Trebuie însă să ştie că nici o mănăstire nu oferă locuri de cazare.
Aşa că pelerinilor nu le rămâne decât să caute cazare şi masă la pensiunile din apropierea locaşelor de cult. Cele mai căutate mănăstiri şi în acest an de Paşte vor fi Hodoş Bodrog, Gai, Bezdin, Feredeu şi Bazilica Maria Radna.
Mănăstirea Hodoş Bodrog are o veche tradiţie monahală. Ea este situată la numai 15 km. de Arad, pe cursul inferior al Mureşului. Prima atestare documentară a mănăstirii, apare într-o diplomă emisa de Regele Bela al III-lea, de la 1177, prin care se atestă proprietăţile monahale şi vecinii acesteia. Se spune ca vechimea mănăstirii ar fi însă mult mai mare, pentru ca aici ar fi sălăşuit, pe vremea ducelui Ahtum, la începutul secolului al XI-lea, călugări greci de rit răsăritean. O legendă spune că mănăstirea Hodoş Bodrog a luat fiinţă în urma descoperirii unei icoane a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.
Tradiţia ne istoriseşte cum un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele, dintr-o movilă de pământ, Icoana „făcătoare de minuni” a Maicii Domnului. Pe acel loc credincioşii au construit o bisericuţă unde s-a păstrat icoana, acesta fiind doar începutul mănăstirii. Mănăstirea Bodrog este cea mai veche vatră spirituală a ortodoxiei româneşti din partea de vest a ţării care a fost peste veacuri loc de regăsire duhovnicească unde şi-au început slujirea mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române între care amintim: vrednicul de pomenire mitropolit Antonie Plămădeală, mitropolitul Nicolae Corneanu, arhiepiscopul Timotei Seviciu şi altii. În ceea ce priveşte cazarea, credincioşii trebuie să ştie că mănăstirea nu are decât câteva camera şi acelea pentru cei care au nevoi sufleteşti.
În schimb în zonă mai există o pensiune unde se poate sta, dar fiindcă se află la câţiva kilometri de Arad, cazarea nu este o problemă. La hoteluri şi pensiuni se găseşte cazare începând de la 70 de lei pe noapte.
Mănăstirea Feredeu
Lăcaşul de cult este situat în Podgoria Aradului, lângă Şiria. Mănăstirea Feredeu atrage pelerinii prin renumele izvorului tămăduitor. La doar câţiva kilometri de Şiria, în plină Podgorie a Aradului, maşinile se opresc, ies din drumul judeţean şi intră printre vii. De aici începe urcuşul spre Feredeu. Schitul se află într-o pădure deasă, lângă pârâul Feredeu, cunoscut a avea o apă vindecătoare, căutată de pelerini tot timpul anului. Nici această mănăstire nu oferă cazare.
Mănăstirea Gai
În zona de nord - vest a Aradului, în cartierul Gai, la capătul străzii Dunării, se înalţă unul din cele mai reprezentative monumente din secolul al XVII-lea, din zona de vest a ţării, Mănăstirea Sfântul Simeon Stâlpnicul sau Mănăstirea Gai. Manastirea Gai a fost ridicată între anii 1760-1762 de către episcopul Sinesie Jivanovici (1751-1768). La Gai este la fel, pentru că se află chiar într-un cartier din municipiu, cei care doresc să stea mai multe zile pot alege pensiunile din zonă, deaorece mănăstirea are puţin spaţii de cazare pentru cei care au nevoie de sfaturi duhovniceşti sau vor să se mărturisească, să asiste la slujbe şi să se reculeagă pentru o zi, două.
Mănăstirea Bezdin
Mănăstirea Bezdin, una dintre puţinele mănăstiri ortodoxe sârbe din România ce se mai păstrează încă, este situată la 36 de kilometri distanţă vest de Arad. Mănăstirea este înfiinţată în anul 1539, şi poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, prăznuit la data de 28 august - stil nou.
La mănăstirea Bezdin se ajunge mergand pe şoseaua Arad-Periam, pe un drum care se ramifică spre dreapta la intrarea în satul Munar, drum care duce spre pădurea de pe malul Mureşului. La 5 kilometri distanţă de satul Munar se afla Sfânta Mănăstire Bezdin. Maica Anghelina, stareţa mănăstirii Bezdin, a trăit ani de zile în singurătate. Ea este ghidul tuturor celor care îi trecut pragul. În momentul de faţă nu sunt camere disponibile, deoarece se renovează. La această mănăsire slujba de Învierea va avea loc, duminică, la ora 7:00 (dimineaţa).
Bazilica Maria-Radna
Mănăstirea a devenit principalul loc de pelerinaj al romano-catolicilor din vestul ţării, dar şi una din locurile preferate ale credincioşilor din Ungaria. De mai bine de 300 de ani, aici se sărbătoreşte naşterea Sfintei Fecioare Maria.
În 1668, bătrânul Georg Vriconosa donează capelei fraţilor franciscani din Radna o icoană tipărită pe hârtie în atelierul meşterului tipograf Remondini din Bassano del Grappa, în Italia. Aceasta icoană a Maicii Domnului, care s-a păstrat din vechea biserică franceiscană distrusă în urma atacurilor trupelor otomane, din 1695.
În mod miraculos, icoana tipărită pe hârtie nu a ars, fiind găsită mai apoi de credincioşi printre resturile carbonizate.
În 1770, icoana miraculoasă primeşte în dar o podoabă nepreţuită: este adusă de la Viena marea ramă din argint, opera meşterului aurar oficial al curţii imperiale, Josef Moser.
Puterea sa făcătoare de minuni a ajuns rapid la urechile enoriaşilor
După dispariţia ciumei din Arad, în anul 1709, toţi locuitorii oraşul a venit la Radna pentru a se ruga. Vindecările miraculoase au tot continuat la bazilica Maria-Radna. Enoriaşii spun că diferenţa dintre aceast lăcaş sfânt şi, spre exemplu cel de la Medjugorije, din Croaţia, este că la Maria-Radna nimeni nu a văzut apariţia chipului Sfintei Fecioare Maria. Dar se spune că mulţi au putut simţi ajutorul acesteia.
Ca mulţumire, cei care s-au vindecat în urma rugăciunilor, au lăsat o veritabilă expoziţie de picturi şi fotografii. Este a doua biserică din Europa unde există o asemenea expoziţie.
Zilnic, la Maria Radna vin în jur de 200 de vizitatori, dar reprezentantanţii bazilicii se aşteaptă ca numărul turiştilor să crească după reabilitare.
Reconstruită de mai multe ori
Prima biserică a fost înălţată aici la 1520, într-o perioadă când la sud de Mureş, în Banat, domneau otomanii. După ce Banatul va fi cucerit, capela va sluji credincioşilor şi călugărilor franciscani, refugiaţi din calea năvălitorilor pe malul nordic al Mureşului.
Otomanii au atacat în repetate rânduri aşezarea, iar biserica a trebuit reconstruită de multe ori. La invazia turcească asupra Lipovei, din 1695, biserica de la Radna a fost arsă din temelii, însă icoana Maicii Domnului a rămas intactă. După ce turcii au fost alungaţi din Banat, o nouă biserică a fost construită.
La data de 7 iulie 1756, în sărbătoarea Rusaliilor, are loc aşezarea pietrei de temelie a unei noi biserici pentru Maria-Radna, biserica veche fiind deja neîncăpătoare. Celebrarea este condusă de către prepozitul mare al Capitlului Catedral de Cenad, cu reşedinţa la Timişoara, Clemens Rossi. Noua biserică dăinuie până în zilele noastre.
În 1750 are loc, în urma unei investigaţii minuţioase, recunoaşterea oficială din partea Bisericii a locului de pelerinaj de la Maria-Radna, recunoaştere făcută publică prin intermediul canonicului Johannes Szlezak.
Adăpostul călugărilor franciscani din România
Arhiepiscopul-principe, primat al Ungariei, Alexander Rudnay consacră în mod solemn biserica, dăruind totodată icoanei miraculoase două coroane din aur. El a cerut prin testament ca la moartea sa inima să-i fie scoasa din piept şi aşezată spre odihnă în preajma icoanei Sfintei Fecioare Maria din Radna.
În 1895, cu ocazia aniversării a două sute de ani de la înregistrarea primului miracol de la Maria-Radna, biserica este înfrumuseţată cu un nou altar principal, realizat din marmură de Carrara, altarul cel nou din marmură înlocuind unul mai vechi din lemn.
După interzicerea ordinelor călugăreşti de către puterea comunistă (1949), sunt concentraţi la Maria Radna, în condiţii deosebit de grele, toţi franciscanii din România. După această dată călugării se vor împrăştia în toată ţara.
În anul 1992, Papa Ioan Paul al II-lea conferă bisericii de pelerinaj din Maria-Radna titlul de “Basilica Minor”. Cu această ocazie, arhiepiscopul titular Adalbert Boros dăruieşte bazilicii din Maria-Radna un nou altar, în semn de mulţumire faţă de Sfânta Fecioara din Maria-Radna pentru ocrotirea acordată Bisericii şi diecezei în vremurile grele ale comunismului.
Nici la această mănăstire nu există locuri de cazare, deoarece se află în renovare. Însă la 200 de metri se află Motelul Ana Maria Magdalena Radna. Preţul de cazare este de 100 de lei pentru o persoană, de 120 pentru două persoane. O cameră cu trei paturi costă 160 de lei.
Vă mai recomandăm: FOTO Cum arată schitul viitoarei mănăstiri de la marginea Hunedoarei
Se încarcă comentariile...
