Divele de altădată: femei fatale şi inteligente care împingeau bărbaţii la sinucidere sau frumoase nefericite care au plătit cu viaţa celebritatea

Frumuseţea a fost numitorul comun al divelor românce din secolul trecut. Libertine, fascinante, erudite şi cultivate, cele mai frumoase femei ale secolului trecut au împins bărbaţii la sinucidere. Altele au plătit scump pentru frumuseţea fatală cu care au fost înzestrate.

În secolul trecut, România a avut un alt fel de dive. Femeile frumoase, considerate fatale, erau tinere emancipate, cultivate, erudite, conştiente de puterea lor de seducţie, extrem de senzuale şi libertine. Româncele fatale, rămase în istorie atât pentru frumuseţe, cât mai ales pentru dramele iscate , au stârnit pasiuni mistuitoare în rândul bărbaţilor, multe sfârşite cu dueluri fatale sau sinucideri.

Majoritatea divelor  din secolul trecut au fost femei extrem de frumoase,  şcolite în străinătate, cu  viaţă socială intensă, erau admirate şi invidiate deopotrivă pentru calităţile fizice.  Cu nenumăraţi admiratori în jur, celebrele femei fatale, măritate sau nemăritate, trăiau amoruri de scurtă durată, scandaloase care ajungeau să ţină prima pagină a ziarelor. Bărbaţi celebru români, personalităţi cunoscute au murit din dragoste sau pasiune pentru astfel de femei. Printre victimele divelor  se numără şi scriitorul Alexandru Odobescu

Diva care l-a împins pe Odobescu la sinucidere

Pentru Alexandru Odobescu, întâlnirea cu frumoasa Hortensia Racoviţă, o tânără profesoară de geografie, a fost fatală. În 1891, Alexandru Odobescu era un om însurat care avea o fiică de 28 de ani. Seducătoarea mai tânără cu 30 de ani fusese căsătorită deja de două ori.  În 1892, Odobescu era îndrăgosit şi în prag de divorţ, după cum el însuşi povestea în epistotele trimise prietenilor: „sunt antrenat cu forţa cea mai irezistibilă, cea mai suveran dominantă, într-o afecţiune foarte puternică pe care n-am mai simţit-o niciodată“.Se spune că soţia scriitorului, Saşa, a înţeles pasiunea acestuia şi i-a cerut ea însăşi Hortensiei să se căsătorească cu Odobescu. Tânăra profesoară de geografie nu a acceptat.

Deşi iniţial acceptase iubirea acestuia şi se spune că îi şi alimentase pasiunea, într-un final l-a respins. Odobescu nu a suportat refuzul Hortensiei. „Nebun n-am fost, dar că, cu inima mea peste fire simţitoare, am căzut pradă uşurinţii şi vulgarităţii simţirilor unei fiinţe fără inimă, fără conştiinţă, lipsită chiar de acea pătrundere de minte ce ar fi făcut dintr-însa o zână inspiratoare mult-puţinelor mele facultăţi intelectuale. Mi s-a întâmplat să iubesc şi alte femei în viaţa mea şi câteva din acelea au fost pentru mine îndemnătoare la cele mai bune şi mai alese ale mele lucrări. Aceasta însă, pe care am iubit-o mai mult decât pe oricare, a fost adevăratul mormânt al inteligenţei, al iluziilor, ba chiar şi al vieţii mele”, îi scria Odobescu prietenului său Anghel Demetriescu.

Scriitorul s-a sinucis în noaptea de 8 spre 9  noiembrie 1895, luând o doză mare de morfină. Seducătoarea Hortensia s-a recăsătorit în acelaşi an cu un profesor de geografie.

Doi bărbaţi, Ştefan Octavian Iosif şi  Dimitrie Anghel, victime ale divei Natalia Negru

Natalia Negru a rămas în istorie drept femeia fatala din cauza căreia au murit doi scriitori celebri: Ştefan Octavian Iosif şi Dimitrie Anghel. Natalia Negru s-a născut în 1882 la Buciumeni, o comună din Galaţi. Absolventă a Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii Bucureşti, Natalia nu era doar o femeie frumoasă, ci şi una cultivată. L-a cunoscut pe Ştefan Octavian Iosif în timpul studenţiei şi l-a vrăjit iremediabil.

Cei doi se logodesc în 1903, iar în 1904 se căsătoresc.  Căsnicia a durat până în 1910, când Natalia a intentat divorţ. A plecat la Paris împreună cu fiica ei Corina  şi a început o idilă cu  prietenul fostului soţ: Dimitrie Anghel. Trădarea soţiei şi a prietenului l-a afectat atât de tare pe scriitorul Ştefan Octavian Iosif  încât acesta s-a îmbolnăvit de inimă. A murit pe  22 iunie 1913, în spital, răpus de durere. 

Căsnicia Nataliei cu Dimitrie Anghel a stat sub semnul geloziei.Femeia fatală era în continuarea curtată de mulţi bărbaţi, iar Dimitrie Anghel era extrem de gelos. 

 „El e de o gelozie arabă şi la simpla impresie că o recenzentă n-a cruţat literatura nevestei aruncă furibund ocara, tot din lumea florilor. Lovea femeia cu o floare. Oricâte vini s-ar pune în sarcina femeii, este vădit că fanaticul erotic ce furase soţia prietenului fără apărare nu era un om comod. O ţinea închisă cu cheia în casă, nu voia să meargă nicăieri, nici să primească pe nimeni; provoca lumea la duel“, scrie George Călinescu.

În urma unei crize de gelozii, Dimitrie Anghel s-a  împuşcat în dimineaţa zilei de 27 octombrie 1914, după ce a încearcat să o împuşte pe Natalia, bănuită de infidelitate. Scriitorul a murit la spital, din cauza septicemiei provocată de rana infectată de la împuşcătură. Natalia Negru  a  scapat. 

La duel din cauza unei dive frumoase

Natalia Balş este o altă frumoasă a secolului trecut rămasă în istorie pentru pasiunile mistuitoare pe care le-a stârnit. Fiica cea mică a lui Grigore s-a căsătorit la vârsta de 15 ani cu Costache Balş, un dregător domnesc care deţinea o funcţie publică în Iaşi. Despre frumoasa şi tânăra soţie Natalia se spune că adora complimentele tinerilor din jur. Pentru că bărbaţii roiau în jurul ei şi nu conteneau să îi admire frumuseţea, stârnea invidia doamnelor şi gelozia soţului. Cel mai tare l-a înfuriat pe Costache Balş un locotenent austriac, contele von Stolberg, care nu se mai lăsa dus de lângă Natalia. Soţul gelos s-a văzut nevoit să-l provoace la duel pe contele care îi curta soţia, dar gestul avea să îi fie fatal.

Emanoil Hagi Mosco, un genealogist care a surprins viaţa boierească a epocii interbelice, descrie momentul duelului fatal boierului gelos: „Cei doi tineri s-au asezat fata în faţă, în vestitul Copou, unde, la primul schimb de focuri, Balş, lovit în inima, ironica pecete a soartei, îşi sfârşeşte tinereea de abia începută“.Doar câteva luni i-au trebuit tinerei văduve să-şi revină după tragica poveste. A urmat un şir lung de soţi şi iubiţi care au căzut, de asemenea, victime ale puterii ei de seducţie. 

„Nemângâiata, tânără văduvă, dupa câteva luni de linişte sufletească, se îndragosteste de Alexandru Millo, pe care, dupa sorocul legiuit, îl ia de soţ, pentru a-l părăsi doi ani mai târziu şi a se căsători a treia oara cu George Filipescu, ajuns mareşal al Palatului sub Carol I, apoi se desparte şi de Filipescu“, scrie tot Emanoil Hagi Mosco

A plătit frumuseţea cu preţul vieţii

Pe Tita Cristescu,  una dintre cele mai frumoase femei ale României interbelice, frumuseţea şi faima de femeie fatală au costat-o viaţa.  A fost o celebritate a Bucureştiului interbelic, fiind considerată o mondenă a vremii, prinsă în relaţii amoroase scandaloase şi susţinută financiar de amanţi bogaţi. În 1926 a fost aleasă Miss România.

Frumoasa Tita a frânt multe inimi şi a sucit capul multor bărbaţi însuraţi. Printre aceştia s-a numărat şi inginerul Liviu Ciulei. Deşi era mai în vârstă decât Tita, cu o nevastă şi doi copii acasă, Ciulei a făcut o pasiune aproape bolnăvicioasă pentru frumoasa Tita. Dragostea cu năbădăi dintre inginerul Liviu Ciulei şi Miss România a durat şase ani. Tânăra care spera să fie luată de nevastă de inginer, a  rupt relaţia şi s-a aventurat într-o idilă cu diplomatul Cuza Hotta.  Nefericită că nici această relaţie nu îi va aduce statutul de femeie măritată, Tita a încercat să se sinucidă. 

”După o tentativă de sinucidere eşuată, Tita i-ar fi spus Mariei: «Era mai bine dacă muream. Sunt plictistă de viaţă. Am fost o vacă de muls»”, mai notează V. D. Fulger în cartea ”Destine ale reginelor frumuseţii”.

În decembrie 1935,  MIss România a  murit otrăvită după ce a mâncat nişe bomboane primite cadou. Bomboanele fuseseră injectate cu cianură. Primul suspect a fost inginerul Ciulei care a ajuns în faţa instanţei de judecată pentru uciderea frumoasei Tita.

 A urmat un proces în care inginerul Ciulei a fost acuzat de crimă pasională. A fost trimis în judecată sub acuzaţia de asasinare cu premeditare. Pentru că procurorii n-au reuşit să strângă însă dovezi suficiente , în final, Ciulei a fost achitat. Misterul morţii s-a dezlegat după aproape 20 de ani. Pe patul de moarte, slujnica Titei a recunoscut că ea a otrăvit-o pe divă  :”Pentru că era prea frumoasă, avea de toate, iar eu nu aveam nimic”.